În luna martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă.
Aceste controale au fost relaxate treptat iar luni a fost ridicată şi ultima restricţie, cea referitoare la necesitatea obţinerii acordului din partea autorităţii de reglementare în cazul transferului a peste un milion de euro în afara ţării precum şi cea referitoare la limitarea la 10.000 de euro a sumei maxime pe care un călător o poate scoate din Cipru.
Băncile cipriote nu au raportat niciun fel de activităţi ieşite din normal. 'A fost o zi absolut obişnuită. Nu s-a înregistrat absolut nimic ieşit din comun', a declarat o sursă de la Hellenic Bank. De asemenea, Bank of Cyprus a informat că activitatea a fost una normală.
Anunţând eliminarea tuturor restricţiilor impuse asupra mişcărilor de capital, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a apreciat că băncile cipriote sunt în mare parte imune la problemele din ţara vecină Grecia, care se chinuie să deblocheze fondurile rămase din programul său de asistenţă. Una din condiţiile impuse Ciprului a fost şi reducerea legăturilor bancare cu Grecia.
'Guvernul cipriot a pus accentul pe distanţarea de Grecia. Eliminarea completă a controalelor de capital este un alt pas în această direcţie. Guvernul cipriot şi-a asumat un risc calculat respectiv faptul că eliminarea controalelor de capital reduce posibilitatea contagiunii din Grecia', a declarat Sofronis Clerides, profesor de Economie la Universitatea din Nicosia.
După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar.
AGERPRES
