venituri importante fermierilor nostri. Eficienta scazuta a exploatatiilor agricole romanesti si cotele stricte de productie ale Uniunii Europene ne lasa putine sanse sa concuram cu succes pe anumite piete-cheie, precum cea a laptelui de vaca. Vom putea vinde cereale ieftine in Uniune, dar fermierii nostri nu se vor imbogati din aceasta indeletnicire. Oficialii Ministerului Agriculturii spun ca trebuie sa ne specializam pe produse de nisa, care pot aduce venituri considerabile fara sa solicite totusi investitii mari. „Exista culturi si specii de animale care pot aduce venituri tot mai mari fermierilor, in conditiile diversificarii productiei agricole”, spune Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Laptele de capra si cel de bivolita par a avea perspective bune dupa integrare. Aceste produse nu au cote de productie, iar cererea este in crestere, atat in Uniunea Europeana, cat si in Romania. Fermierii primesc subventii duble pentru laptele de bivolita fata de cel de vaca, dar productia este mult mai mica. Asa se face ca sporirea productiei de lapte se face extensiv, prin cresterea numarului de animale, lucru costisitor pentru europeni. De altfel, Romania si Bulgaria sunt cele mai mari puteri europene in domeniul cresterii bubalinelor (bivolilor). Considerata „vaca saracului”, capra reprezinta o oportunitate mai ales pentru fermele mici.Agricultura ecologica (numita si bio) promite la randul ei sa aduca venituri substantiale fermierilor. „Apreciez la circa 70 de mii de hectare suprafata cultivata ecologic. Principalele produse bio sunt plantele aromatice, laptele si cerealele”, spune Avram Fitiu, secretarul general al Federatiei Nationale a Bioagricultorilor. Potrivit lui Fitiu, principalul obstacol in dezvoltarea agriculturii bio este finantarea. Certificarea ecologica costa, la fel si utilajele si substantele, care sunt mai scumpe decat in cazul agriculturii clasice. O data depasit acest obstacol major, un fermier poate castiga bani frumosi din export, avand in vedere ca preturile sunt cel putin duble pentru produsele bio.Paradoxal, cea mai importanta specie considerata de nisa, este poate cea mai veche. Oieritul traieste un fel de epoca de aur, sustinut de exporturile masive de berbecuti in Uniunea Europeana. „Exporturile de ovine se ridica la circa 80 de milioane de euro anual. Cam doua treimi din productia interna se indreapta catre destinatiile externe, in special Uniunea Europeana”, apreciaza Mihai Dumitriu, presedintele patronatului producatorilor si exportatorilor de ovine. Atuurile noastre sunt, potrivit lui Dumitriu, costul scazut al fortei de munca intr-un sector care nu poate fi mecanizat si cerintele reduse de protectie a mediului.Alte indeletniciri mai mult sau mai putin exotice pentru agricultorii nostri sunt cresterea melcilor, cultura ciupercilor si culesul fructelor de padure. Multe din produsele de nisa ar putea avea insa destinul strutilor. La sfarsitul anilor ‘90, cresterea acestor pasari parea un loz castigator pentru persoanele cu dare de mana. In final, piata nu a sustinut cresterea exponentiala a efectivelor, iar strutii au ramas o curiozitate, nu o afacere rentabila.