Deficitul bugetar din 2010, de 33,3 miliarde lei, a fost cu circa un miliard de lei mai mic decât ţinta pe care Guvernul a stabilit-o cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin acordul de finanţare. Rezultatele bune ale execuţiei bugetare, după cum a declarat mini­strul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, se datorează în primul rând majorării TVA. Autorităţile române omit să spună, însă, că aceste „rezultate bune“sunt viciate de însăşi metoda de calcul a deficitului.
Cu toate că ar fi trebuit să se alinieze metodei de calcul ESA 95, pe care o folosesc statele membre şi Comisia Europeană, Ministerul de Finanţe utilizează încă raportarea în bază cash, care nu ia în calcul cheltuielile angajate, dar neefectuate.
De unde apar diferenţele
Din cauza acestor diferenţe, deficitul bugetar în bază cash pare „cosmetizat“. De exemplu, conform ESA 95, nivelul soldului negativ al bugetului a fost mai mare cu 1,4% din PIB în 2009, şi cu 0,8% din PIB, în urmă cu doi ani, decât cel pe cash.
Raportarea Finanţelor nu este văzută cu ochi buni de FMI şi Comisia Europeană, care cer insistent trecerea la ESA 95, argumentând că este mai concludentă pentru investitori şi mai aproape de adevăr, aşa cum a explicat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. O primă observaţie a FMI faţă de calculele Finanţelor vizează volumul arieratelor faţă de companiile private furnizoare de bunuri şi servicii pentru stat. De la începutul acordului de finanţare, autorităţile de la Bucureşti au ratat, constant, ţinta de reducere a acestora, iar FMI a fost cât se poate de tolerant, aprobând, la fiecare evaluare, o derogare.
Noul termen pentru eliminarea arieratelor este vara anului 2011, potrivit ministrului de finanţe. Neplătindu-şi datoriile, Finanţele înregistrează, evident, cheltuieli efective mai mici decât cele angajate prin contracte şi reuşeşte, cel puţin în scripte, să obţină deficite bugetare mai reduse. De altfel, analiştii ING au semnalat încă din vara anului trecut că atâta timp cât autorităţile nu au atins nicio ţintă privind arieratele înseamnă că nu au atins nicio ţintă de deficit bugetar.
„Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru care avem şi recesiune şi inflaţie încă ridicată. Oricum, este o problemă majoră a României pentru că este ca o boală contagioasă care se răspândeşte şi denaturează fondul economiei de piaţă (…) Este un sport naţional, iar acum nu plăteşte nici statul. Statul trebuie să dea exemplu despre plata la timp a obligaţiilor sale“, a explicat, recent, guvernatorul Mugur Isărescu.
Suma totală a arieratelor statului este o necunoscută pentru Ministerul de Finanţe, sau cel puţin aşa susţin reprezentanţii acestuia. Cifrele comunicate FMI oglindesc doar situaţia de la nivel central, nu şi pe cea a structurilor locale, primării, consilii judeţene. Criticile FMI nu s-au îndreptat numai către capitolul de cheltuieli. Nici evoluţia veniturilor nu li s-a părut mulţumitoare.
Cifrele bugetare arată că, anul trecut, doar încasările din TVA şi accize, taxe care au fost majorate în 2010, au crescut comparativ cu 2009. În schimb, veniturile din impozitele pe profit, venit şi contribuţii s-au diminuat, ilustrând reducerea activităţii economice. În 2011, ţinta de deficit este de 4,4% din PIB. Scăderea abruptă faţă de anul trecut, cu alte 2,2 procente, va impune un control strict al cheltuielilor şi, eventual, noi măsuri de „austeritate“, deşi oficialii FMI spun că perioada grea a fost depăşită în 2010.

Avem rezultate foarte bune, apreciate de FMI şi Comisia Europeană. Încasările din TVA ne-au asigurat plata arieratelor şi încadrarea în deficitul de 6,5%.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor.

Te-ar putea interesa și: