„Aş putea spune că sunt şi părţi bune ale acestui control, chiar dacă pe parcurs l-am perceput ca pe un exerciţiu de imagine făcut în campanie electorală … prin părţile bună mă refer la faptul că ministrul de Finanţe va înţelege că FRF nu e o instituţie publică, aşa cum a tot insistat în repetate rânduri, punând federaţia la un loc cu alte instituţii publice, precum primării sau consilii judeţene. Dar Federaţia Română de Fotbal nu e o instituţie publică.

Apoi se va vedea care e contribuţia FRF la bugetul de stat, pentru că în 2019 a contribuit cu 13 milioane de lei, angrenând 300.000 de români în toate competiţiile organizate. Şi am primit sprijin de zero lei. Totodată, indirect, fotbalul românesc contribuie la bugetul de stat cu peste 750 de milioane de euro în fiecare an, conform unui studiu finanţat de UE şi UEFA.

Apoi, am văzut că ministrul de Finanţe are un apetit faţă de o televiziune care nu-şi plăteşte taxele la bugetul de stat şi totodată urmăreşte presa cu mare atenţie. Prin urmare, folosesc acest prilej, pentru a-i solicita public ministrului de Finanţe să includă sportul ca punct esenţial strategic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pentru un motiv simplu, contribuţia semnificativă a sportului la Produsul Intern Brut al României şi al Uniunii Europene”, a spus Burleanu.

Se teme FRF de ANAF?

Întrebat dacă se teme că FRF e vânată de ANAF, el a răspuns „Nu, în niciun caz. Ştiţi cum stau treburile astea cu comenzi politice şi aşa mai departe… de obicei cei care au probleme scot permanent în faţă această abordare. Nu, niciodată nu voi considera că a fost o comandă politică. Repet, doar un exerciţiu de imagine”.

„Noi ne-am arătat toată disponibilitatea de a colabora cu ANAF şi la fel vom face şi în viitor cu orice alt organism de control. Menţionez totodată că federaţia a trecut prin controale financiare în fiecare an din 2014 încoace fără nicio problemă de fiecare dată.

Ba mai mult, în urma unui control financiar din 2016 se recunoaşte că FRF a plătit taxe mai mult decât trebuia, iar în 2017 ne-am recuperat suma respectivă. Orice acţiune de control azi la FRF în zona financiară e puternic simplificată de faptul că am implementat în ultimii 6 ani proceduri financiar-contabile transparente pe fiecare centru de cost în parte.

Să nu fiu înţeles greşit, e rolul oricărui autorităţi de control să efectueze verificări, dar nu voi fi niciodată de acord cu abordarea că un control înseamnă automat o anumită etichetă. Acum se va înţelege că Federaţia Română de Fotbal este singura federaţie relevantă din România care nu primeşte fonduri publice de la statul român, dar, în acelaşi timp, contribuie cu 13 milioane de lei în fiecare an la bugetul de stat”, a adăugat Burleanu.

Procedurile au fost digitalizate

Preşedintele a explicat că ANAF nici n-ar fi avut nevoie să se deplaseze la sediul FRF pentru acest control dacă Ministerul de Finanţe şi-ar fi „digitalizat procedurile”.

„Am considerat iniţial că e un control de rutină, după care am considerat că e mai degrabă un exerciţiu de imagine. Ni s-au solicitat foarte multe documente, dar azi la FRF e foarte uşor să verifici orice, totul e la un click distanţă. Dacă Ministerul de Finanţe şi-ar fi digitalizat toate procedurile nici nu ar mai fi fost nevoie să se deplaseze la sediul FRF”, a mai afirmat Răzvan Burleanu.

La 24 noiembrie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a afirmat că echipele de control ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au demarat o acţiune de control la sediul Federaţiei Române de Fotbal, de unde au ridicat mai multe documente.

„În 17.11.2020, echipele de control ale ANAF au început un control la Federaţia Română de Fotbal, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public. În acest moment, se face analiza documentelor, iar când acest raport va fi finalizat, îl vom face public”, a afirmat Florin Cîţu într-o intervenţie live pe pagina de Facebook a Ministerului Finanţelor Publice.

Florin Cîţu nu a făcut referire la natura documentelor analizate de către inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.