momentul liberalizarii contului de capital, Banca Nationala va continua acelasi ritm descrescator al dobanzii de interventie, in intentia de a determina o scadere a castigurilor pe care eventualele fonduri speculative ar putea miza in viitorul apropiat. Bancherii se asteapta la o scadere de 0,5% a dobanzii BNR pentru luna ianuarie, mai exact in urmatoarea sedinta a CA al BNR. Analistul financiar Florian Libocor sustine chiar posibilitatea efectuarii unei scaderi de 0,75% a dobanzii de interventie. Mihail Ion, sef departament cercetare de trezorerie Raiffeisen Bank, sustine ca „ultimele zile au adus semne clare ca BNR va permite accesul nerezidentilor la depozitele in lei, iar in acest context diferentialul de dobanzi trebuie redus simtitor pentru a diminua influxurile de capital speculativ. In ciuda riscurilor inflationiste existente, probabil ca BNR va continua acelasi trend de reducere a dobanzilor pana in aprilie, cand dobanda de interventie ar putea ajunge la 15%. In luna ianuarie putem estima o reducere de 0,75% – 1%.” Mihail Ion atrage atentia asupra faptului ca aplicarea cotei unice de impozitare de 16% trebuie luata in calcul chiar de catre BNR. Decizia Finantelor de a reduce impozitarea va avea probabil efect si asupra politicilor monetare. „Cel mai probabil politica monetara va avea dificultati mai mari in temperarea inflatiei, ceea ce ar insemna mentinerea unor rate ale dobanzilor inalte. Avand in vedere puseul inflationist din primul trimestru, generat de majorarea preturilor la utilitati, precum si de cresterea salariilor, ritmul de reducere al dobanzii de interventie ar trebui temperat”, concluzioneaza Mihail Ion pentru a-si sprijini afirmatia ca BNR ar scadea in aceasta luna dobanda de interventie doar cu 0,5%, un pas de reducere mai mic decat ultima modificare a dobanzii de interventie, operata la sfarsitul lunii decembrie. Reactia bancilor comerciale, felul in care vor reflecta in politica proprie de dobanzi o dobanda de interventie de maximum 16,5%, raman deocamdata in discutie. Bancherii au cazut de acord ca dobanzile, atat la credite, cat si la depozite, isi vor continua trendul descendent. Chiar daca exista sanse sa fie mult mai sensibile decat pana acum la semnalele BNR, este putin probabil ca luna ianuarie sa aduca scaderi semnificative ale dobanzilor la depozitele in lei. Un prim motiv il gasim in recenta scadere a dobanzilor pasive operata de o serie de banci comerciale. Pe de alta parte, presiunile inflationiste anuntate de BNR pentru primul trimestru al acestui an (mai ridicate decat in restul trimestrelor din 2005) si chiar aparitia unui surplus de lichiditate in bugetele familiale prin aplicarea noii cote de impozitare ar putea determina bancile comerciale sa mentina dobanzile la depozitele populatiei la nivelul actual, pentru a stimula economisirea. De altfel, Florian Libocor tine sa precizeze ca „ar fi de dorit ca bancile sa diminueze mai lent dobanzile pasive si mai accelerat pe cele active.” Intr-adevar, scaderea dobanzilor la creditele in lei este de asteptat sa se produca intr-un ritm mai accelerat, mai ales in conditiile aparitiei legii dobanzii anuale efective, care datorita obligativitatii reflectarii costurilor ridicate ale creditelor de consum va avea un impact psihologic puternic asupra potentialilor clienti. Mai mult, spaima bancherilor in fata unei noi majorari a rezervelor minime obligatorii in valuta ar putea determina o schimbare in politica de creditare, in sensul cresterii atractivitatii creditelor in lei. Cu toate acestea, in fiecare banca in parte deciziile BNR se vor reflecta in functie de modul propriu de gestionare a portofoliului si de propriile necesitati.
ghiseul cu informatii
Raiffeisen premiata pentru activitatea din Europa Centrala si de Est
Raiffeisen Zentralbank A
