"Membrii Consiliului au constatat o semnificativa creştere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt şi mediu a conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite şi riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei. Acestea au ca principale surse, pe de o parte, legea salarizării unitare promulgată de curând – al cărei mod de implementare este totuşi greu de previzionat, fiind condiţionat de îndeplinirea anumitor cerinţe -, şi, pe de alta parte, noile măsuri şi iniţiative legislative anunţate în sfera taxării şi impozitării, a salariilor şi pensiilor, precum si a cadrului de funcţionare a firmelor, cu potenţiale implicaţii, atât asupra caracterului politicii fiscale şi a impulsului fiscal, cât şi asupra încrederii şi veniturilor companiilor şi ale populaţiei, implicit asupra comportamentului investiţional şi a celui de consum", se spune în minuta BNR. 

Potrivit comunicatului, multele neclarităţi, precum şi absenţa unor repere privind măsurile concrete şi calendarul de implementare, fac însă deocamdată imposibilă evaluarea efectelor macroeconomice şi structurale potenţiale. 

"Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la setul de măsuri care va însoţi probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum şi la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3 la suta din PIB. Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3 la suta din PIB ar fi consemnate în anul ce vine, au remarcat unii membri ai Consiliului – în lipsa unor măsuri de compensare. Totodată, a fost semnalată posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020", conform documentului. 

În minuta BNR se precizează că au fost menţionate, de asemenea, de către unii membrii ai Consiliului riscurile în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei interne induse de recenta revizuire uşoara în sens descendent a prognozei inflaţiei pe termen mediu în zona euro ca şi de efecte ce decurg din globalizarea lanţurilor de producţie pe plan mondial. S-a arătat că, potrivit evaluărilor BCE, dinamica încă joasă a inflaţiei din zona euro reflectă efectele exercitate, printre altele, de socurile globale, în principal de evoluţia preţului petrolului, de schimbările produse pe piaţa muncii, inclusiv în contextul reformelor structurale, precum şi de influenţa pe care o are inflaţia scăzuta din trecut asupra aşteptărilor inflaţioniste, implicit a procesului de stabilire a salariilor. Un rol semnificativ îl deţine probabil şi comportamentul marilor lanţuri comerciale. 

Au fost semnalate şi incertitudinile circumscrise negocierilor pentru Brexit şi politicilor economice ale administraţiei SUA, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa creşterii economice a zonei euro/UE şi a celei globale, implicit pe plan intern. Unii membri ai Consiliului au considerat ca pe termen mediu nu sunt elemente care să provoace şocuri în evoluţia preţurilor produselor de consum, mai ales în condiţiile previzibile ale unui an agricol bun. Totodată, au fost discutate potenţiale influenţe exercitate de conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieţei financiare locale, implicit asupra cursului de schimb al leului, inclusiv în conjunctura economica şi financiara regionala actuala şi de perspectiva. În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice. 

"Analizând viitoarele evoluţii probabile ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării accelerării inflaţiei în lunile următoare. S-a observat că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil în viitorul apropiat pe o traiectorie uşor superioara celei evidenţiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicata în Raportul asupra inflaţiei din mai 2017, în condiţiile în care se anticipează o evoluţie relativ mai alerta a inflaţiei de baza, precum şi a preţurilor administrate, doar parţial contrabalansate de o dinamică mai temperată a preţului internaţional al petrolului. S-a făcut, de asemenea, referire la coordonatele şi determinanţii celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR; potrivit acesteia rata anuală a inflaţiei este aşteptata să reintre în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare în trimestrul IV 2017, să crească la 3,1 la suta în decembrie 2018, şi să urce în martie 2019 în proximitatea limitei de sus a intervalului, pe fondul epuizării efectelor one-off ale eliminărilor de impozite indirecte, accize şi taxe nefiscale şi în condiţiile creşterii presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare", se menţionează în minuta BNR. 

Potrivit documentului, din aceasta perspectivă, o relevanţă deosebită a fost atribuită de membrii Consiliului şi noilor evaluări privind creşterea economica pe termen scurt, care relevă o revizuire semnificativă în sens ascendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru trimestrul II, şi doar marginală în sens opus a celei anticipate pentru trimestrul III, implicând, inclusiv în condiţiile accelerării mult peste aşteptări a creşterii economice în primul trimestru, o deschidere considerabil mai ampla a gap-ului pozitiv al PIB în perspectiva apropiată. S-a sesizat că, în raport cu trimestrul I 2017, creşterea economica este aşteptată totuşi să decelereze pe parcursul intervalului vizat de proiecţia pe termen scurt, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recenta prognoza pe termen mediu. S-a arătat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată desemnează consumul privat drept unic determinant al creşterii economice robuste din trimestrul II, contribuţiile celorlalte componente ale cererii agregate prefigurându-se a rămâne sau a deveni negative. 

Membrii Consiliului au observat că riscuri în sens ascendent la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR decurg şi din revizuirea în sus de către băncile centrale şi de către instituţiile financiare internaţionale a proiecţiilor privind creşterea economică în zona euro şi UE. Acesteia i se alătura relativa echilibrare recentă a balanţei riscurilor la adresa perspectivei creşterii economice în zona euro, inclusiv în contextul atenuării unor probleme ale sistemului bancar şi a unor riscuri politice din zona euro, precum şi al consolidării redresării economiei globale şi al revigorării comerţului internaţional.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: