Saptamana trecuta a debutat cu o miscare abila a Bancii Nationale. Numirea membrilor noului organism de conducere instituit prin puterea conferita de o ordonanta guvernamentala recent emisa a fost un bun prilej pentru a reaminti depunatorilor Bancii Agricole ca depozitele lor sunt in siguranta. Mai mult decat atat, oficialii BNR si noua conducere a Bancii Agricole (Eugen Radulescu – fost director BNR, presedinte, si vicepresedintii, Vasile Ifrim si Liviu Marica) au avansat declaratii conform carora depozitele constituite sunt garantate suta la suta. Interesati indeosebi sa obtina increderea publicului, pentru a impiedica exodul banilor catre alte plasamente, oficialii BNR si-au permis, astfel, sa se joace cu cuvintele. Garantia suta la suta nu este asigurata decat de CEC, iar riscul zero al unui plasament nu poate fi asimilat decat cu investitiile in instrumentele de economisire lansate de stat. insa, prin aceste declaratii, BNR a transmis un mesaj clar: indiferent de situatia financiara a bancii, deponentii vor avea in siguranta economiile. intocmai ca la Bancorex.
De altfel, pentru a face fata platilor din ultima luna (numai retragerile din depozite au ajuns la aproape 400 miliarde lei), banca centrala a acordat deja un credit de peste 1.000 miliarde lei. Altfel tradus, mesajul BNR suna cam asa: „Noi, toti contribuabilii din Romania, vom pune mana de la mana pentru a nu lasa banca sa moara”.
Noul presedinte al Bancii Agricole declara, la inceputul saptamanii trecute, ca misiunea noii echipe de conducere este de a redresa banca, prin renuntarea la activele nerentabile, la investitiile sau plasamentele care nu promit profituri, simultan cu mentinerea activitatilor rentabile si a extinderii plajei de servicii prestate clientilor bancii. Nu s-a declarat insa optimist in ceea ce priveste succesul actiunilor sale, precizand: „in cazul in care nu vom avea atatea succese, pierderea va fi acoperita inainte de privatizare, prin infuzie de capital, astfel incat sa se ajunga la norma de solvabilitate de 12%”.
Infuzia de capital se va face pe banii bugetului, si ea consta, practic, intr-o majorare de capital, pentru a acoperi pierderea. Adica, alti bani colectati din impozite si taxe, pentru a plati pentru indiferenta manifestata de factorii responsabili, in principal BNR, fata de slabiciunile unor manageri de ale caror aptitudini profesionale acum se indoiesc (dovada sta faptul ca Banca Agricola este condusa acum de oameni din BNR).
Radulescu spunea ca nivelul costurilor reclamate de restructurarea bancii vor reprezenta o zecime din cheltuielile efectuate de stat pentru Bancorex. Adica 200 milioane dolari. Care pot fi mai multi la o observare mai atenta, tinand seama de faptul ca tot Radulescu, motivandu-si refuzul de a face o apreciere exacta a situatiei Bancii Agricole, a spus: „Mai sunt multe dosare de studiat”.
Florin Georgescu, fost ministru de finante, membru PDSR, asigura si el deponentii de disponibilitatea principalului partid din coalitie de a arunca bancii colacul de salvare, sub acoperirea preluarii pierderilor la datoria publica. „Nu tinem mortis la pretul cu care va fi vanduta banca, dar el va trebui sa acopere cheltuielile efectuate pana acum de stat. Masurile de restructurare vor trebui sa vizeze si accelerarea recuperarii sumelor de la debitori, pentru a diminua costurile bugetului”.