Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) are, în prezent, în promovare la Ministerul Fondurilor Europene (MFE), 16 proiecte ce vizează lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor, în valoare de 426 de milioane de euro.

Proiectele includ şi soluţii verzi, pentru protecţia şi reabilitarea ecosistemelor naturale sau refacerea biodiversităţii.

În urma inundaţiilor din bazinul hidrografic Jiu,

specialiştii au propus măsuri suplimentare de apărare a populaţiei riverane care trăieşte de-a lungul Jiului de Vest, pe tronsonul cuprins între localităţile Câmpul lui Neag şi confluenţa râului Jiul de Vest cu râul Jiul de Est.

„Mai exact, este vorba despre apărarea localităţilor: Valea de Brazi, Uricani, Lupeni, Jiu-Paroseni, Vulcan, Iscroni”, notează instituţia, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

În acest context, directorul general de la „Apele Române”, Ervin Molnar, a iniţiat, în premieră, o întâlnire între reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), MFE şi cei ai ONG-urilor, respectiv din partea World Wide Fund for Nature (WWF România).

„În urma discuţiilor dintre ANAR şi WWF, specialiştii Apelor Române vor completa măsurile structurale, de consolidare a apărărilor de mal pentru zonele locuite, cu măsuri de renaturare şi de reactivare a unui braţ vechi al Jiului din cadrul proiectului intitulat „Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane – obiectul I: Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara”, proiect care este propus spre finanţare europeană prin Axa 5- POIM”, precizează sursa citată.

Proiecte de anvergură

De asemenea, specialiştii de la „Apele Române” au prezentat reprezentanţilor WWF şi celor ministeriali şi alte proiecte de anvergură, cum ar fi „Creşterea capacităţii de atenuare a Acumulării Călineşti şi de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare” de la nivelul bazinului hidrografic Someş-Tisa.

Acesta presupune, pe de o parte punerea în siguranţă a barajului, iar, pe de altă parte, măsuri prietenoase cu mediul, cum ar fi îndepărtarea digurilor de mal, prin aplicarea principiului european „mai mult spaţiu pentru râuri”.

Un alt exemplu este proiectul „Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile, remeandrarea cursului de apă Jijia”, de la nivelul bazinului hidrografic Prut-Bârlad, prin care sunt integrate măsuri 100% ecologice.

Conform statisticilor realizate până la ora actuală de către specialiştii ANAR, peste 60% din inundaţiile care se produc în România sunt provocate de scurgeri importante de pe versanţi, torenţi şi pâraie, inclusiv pe cursurile mari de apă.

Foto: INQUAM / Virgil Simonescu