"Una din priorităţile cheie pentru România ar fi îmbunătăţirea competenţelor populaţiei", a spus François Rantrua, Managerul de ţară al Băncii Mondiale. "Cu cât educaţia este mai relevantă şi de calitate, cu atât este mai bine pregătită forţa de muncă. Prin urmare, educaţia oferită astăzi în şcoli trebuie aliniată cerinţelor unei economii bazate pe cunoaştere. La fel, nivelul competenţelor elevilor şi studenţilor români trebuie să fie similar celui din alte ţări ale UE", a mai spus Rantrua.

El a adăugat că "îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională este importantă nu doar pentru atingerea a două ţinte cheie în domeniu în cadrul strategiei UE2020, ţinte legate de creşterea ratelor de cuprindere în educaţia universitară şi reducerea ratei de abandon şcolar timpuriu, ci încă şi mai importantă pentru că o educaţie mai bună va transforma România într-un motor de creştere economică în Europa".

Potrivit raportului Băncii Mondiale, intitulat "Competenţe reale, nu simple diplome: managementul învăţământului pe bază de rezultate în Europa de Est şi Asia Centrală", trei factori pun în pericol calitatea şi relevanţa sistemelor de învăţământ. Primul dintre aceştia este faptul că se pune un accent redus pe măsurarea competenţelor profesionale-rezultatele finale ale procesului de învăţământ şi de formare profesională. Cel de-al doilea este acela că, adesea, instituţiilor de învăţământ şi autorităţilor locale le lipseşte flexibilitatea şi libertatea de a răspunde la necesităţile care se schimbă într-un ritm rapid şi la contextul local datorită conducerii centralizate încă generalizate care persistă în multe ţări. Cel de al treilea este reprezentat de faptul că statele au depus eforturi de a-şi reorganiza reţelele şcolare în faţa scăderii efectivelor de elevi şi studenţi, fapt ce a condus la o alocare defectuoasă a resurselor şi aşa insuficiente-de exemplu, alocarea acestora în întreţinerea unor şcoli aproape goale în loc de alocarea în scopul restabilirii atractivităţii profesiei de dascăl.

Raportul recomandă concentrarea eforturilor de reformă în trei domenii principale:"aprinderea luminii" (n.t.: clarificarea situaţiei) – o mai mare concentrare asupra măsurării competenţelor pe care le deţin elevii/studenţii şi adulţii; posibilităţi crescute de adaptare – acordarea unei flexibilităţi sporite instituţiilor de învăţământ şi autorităţilor locale; cheltuieli făcute în mod mai inteligent – abordarea ineficienţelor din sistem.

Concluziile şi recomandările raportului sunt menite să contribuie la dezbaterile naţionale referitoare la reformarea sistemelor de învăţământ şi formare profesională, pentru ca acestea să fie capabile să satisfacă necesităţile impuse de strategiile de creştere incluzivă ale statelor din întreaga regiune.