Piața berii din România a scăzut cu 5 procente în 2023

În anul 2023, piața berii din România a continuat să cunoască o descreștere, atingând un volum de 15 milioane de hectolitri, cu o scădere de 5% în comparație cu anul anterior.

Acest declin a fost influențat de creșterea accizelor, care s-au reflectat în prețurile de pe piață, și de agravarea conflictului din Ucraina.

Situația a exercitat presiune asupra furnizării de materii prime și a crescut costurile pe întreg lanțul de producție. Declarațiile au fost făcute marți de către Julia Leferman, directorul Asociației Berarii României, care a explicat situația.

„Anul trecut, am observat o contracţie a sectorului berii cu 5% faţă de anul anterior, reflectată într-un volum de piaţă de 15 milioane de hectolitri, redus de la 15,8 milioane de hectolitri în anul anterior, fiind de altfel al doilea an consecutiv de contracţie pe care l-am raportat la nivel de sector. Unul dintre aspectele care ţin şi de provocările de natură fiscală, dar şi de impactul asupra volumului de bere, îl reprezintă nivelul accizei.

Ca sector, am fost expuşi unei creşteri repetate a acestei taxe pe care am avut-o în mod obişnuit la începutul fiecărui an fiscal. Acesta, de altfel, a fost mecanismul predictibil pe care industria l-a susţinut în dialogul cu Guvernul şi pe care l-am avut funcţional în ultimii cinci ani.

Însă, ultimii doi ani au arătat o diferenţă de abordare la nivel guvernamental şi, ca atare, industria s-a confruntat şi cu o majorare a accizei care s-a întâmplat la jumătatea anului fiscal, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra activităţii de producţie. Îndeosebi vorbim de creşterea de 6% faţă de august 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Practic, diferenţa între 2022 şi 2023 a fost de 11% majorare în ianuarie 2023 faţă de ianuarie 2022, de la an la an”, a informat Leferman, în cadrul unei conferinţe de presă.

Din 2024, România are o acciză la bere mai mare cu 18% decât cea din Germania

În plus, pe 1 ianuarie 2024, a fost implementată o nouă creștere a accizei, de această dată cu 10%. În acest fel, s-a amplificat discrepanța dintre nivelul accizei la bere în România și cel din Germania. În țara noastră, acciza este cu 18% mai ridicată comparativ cu Germania, ajungând la 0,929 euro/hectolitru/grad Plato față de 0,787 euro/hectolitru/grad Plato, cât este în statul german.

Această situație devine mai tensionată având în vedere că puterea de cumpărare din românia este de trei ori mai mică decât cea din Germania.

„Din acest motiv spunem noi că sistemul de fiscalizare a sectorului berii a ajuns la un prag maximal la acest moment şi aceasta este cu atât mai important cu cât, începând din acest an, conform modificărilor legislative care au fost implementate anul trecut de Guvern, a fost oprit acel mecanism de indexare anuală care de-a lungul timpului a reprezentat un element de predictibilitate fiscală pentru industrie.

Suntem, desigur, în dialog cu Ministerul Finanţelor – am iniţiat un astfel de dialog, pentru a avea o discuţie de completare a cadrului legislativ, care să asigure un nivel de predictibilitate privind cuantumul accizei şi în anul următor, pentru că tocmai situaţia pe care o vedeţi reflectată aici cu acea referinţă la luna august 2022 a fost, în opinia noastră, un element perturbator în condiţiile în care a venit cu modificarea accizei în cuprinsul anului fiscal”, a explicat directorul Asociaţiei Berarii României.

În sectorul berii a fost eliminată evaziunea fiscală

Conform informațiilor furnizate de director, în domeniul berii, unde fiscalizarea este de 100%, nu se observă fenomenul de evaziune fiscală. Totodată, spune ea, contribuțiile la bugetul de stat au înregistrat în 2023 un total de peste 311 milioane de euro, în creștere cu aproape 9% în comparație cu anul precedent. Accizele au reprezentat 142 de milioane de euro, înregistrând o creștere de 6% în comparație cu 2022.

Referitor la investiții, organizațiile afiliate Asociației Berarii României, ce acoperă mai mult de 90% din piața locală, au alocat sume de peste 117 milioane de euro pentru proiecte investiționale. Aici au fost incluse și tehnologie și automatizare, inovații în sectorul berii și inițiative ecologice.

„În paralel, am avut un nivel al investiţiilor mult crescut. Creşterea aceasta de 50% a cuantumului investiţiilor este o dovadă a faptului că, în context economic, provocator, dificil, sectorul berii a alocat o pondere importantă investiţiilor anul trecut. Acestea au fost direcţionate către activităţi de modernizare, de automatizare, în zona de inovaţie, în activitatea de producţie a berii şi, desigur, pe zona de sustenabilitate.

Ponderea cea mai mare a acestor investiţii, în cuantum total de 117 milioane de euro, a vizat eforturile de înfiinţare a Sistemului de Garanţie-Returnare, un proiect de sustenabilitate important şi pentru industrie şi pentru România, ca societate”, potrivit ei.

Piața de bere din România folosește ingrediente și forță de muncă locale

Julia Leferman a evidențiat faptul că piața berii din România este predominant locală, deoarece peste 97% din consumul de bere în țară provine din producție locală, utilizând ingrediente și forță de muncă autohtonă.

„Deci, are o amprentă locală în economie extrem de puternică. Există o mică pondere a acesteia care reprezintă importuri şi, respectiv exporturi. La nivel de importuri, vedem o tendinţă de scădere, ajungând la 480.000 de hl anul trecut. Este, de fapt, cel mai mic nivel al importurilor pe care l-am înregistrat în ultimii 5 ani. Similar, şi exporturile au scăzut, până la 420.000 de hl, faţă de 520.000 de hl cu un an mai devreme.

Aici există şi explicaţii care justifică această tendinţă. În mare parte, când vorbim de exporturi, unul dintre factorii care au determinat această tendinţă ţine de evoluţia contextului economic regional.

Creşterea costurilor cu asigurarea, cu transportul mărfurilor în ceea ce priveşte activitatea de export – şi aceasta pe fondul războiului din Ucraina – are impactul cel mai mare pe care l-am văzut în regiune”, susține Leferman.

Berea Lager, în topul preferințelor românilor

În ceea ce privește categoria, berea Lager și-a menținut supremația pe piață. Cu toate că a înregistrat o mică scădere în ponderea consumului față de 2022, berea Lager continuă să dețină aproximativ 93% din totalul volumului de bere consumat în țara noastră, consolidându-și poziția dominantă.

Pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere de 5,4% în consumul de bere fără alcool, continuând astfel tendințele observate în anul precedent. Această evoluție este considerată a fi parte a unui fenomen mai amplu la nivelul pieței europene, reflectându-se și în comportamentul consumatorilor.

„Este o confirmare a faptului că berea fără alcool, ca ofertă în portofoliul producătorilor de bere, devine din ce în ce mai atractivă pentru populaţie, pentru consumatori şi, desigur, devine opţiunea preferată atunci când consumul de alcool nu este permis.

Piaţa de bere are o varietate deosebită în ceea ce priveşte componenta de bere de tip specialităţi, dar ponderea acestora în totalul volumului consumului de bere rămâne la nivelul de 1 – 1,1% şi se completează cu segmentul de beri în amestec în pondere de 0,4% raportat la totalul volumului de bere”, a declarat Julia Leferman.

Ambalajul de tip PET a înregistrat o scădere în 2023

În ceea ce privește ambalajele, observăm și în acest an o evoluție descendentă în ceea ce privește ambalajul de tip PET, înregistrând o diminuare de 8% în comparație cu anul precedent.

„Este o tendinţă continuă în ultimii 9 ani, cu un mic intermezzo în perioada Covid, atunci când consumul de bere la domiciliu a crescut pentru o scurtă perioadă de timp, dar apoi PET-ul a revenit pe un trend descendent în ceea ce priveşte opţiunile de consum şi, de fapt, are cea mai mare scădere în ultimii 9 ani, de 30% în volum.

La polul opus, se situează doza, care înregistrează o creştere continuă. În ultimii 9 ani, avansul acestei categorii de ambalaj a fost de 70%. O uşoară creştere remarcăm anul acesta şi în ceea ce priveşte consumul de bere la draft.

În calitate de berari, ne dorim ca această opţiune să devină din ce în ce mai populară în rândul consumatorilor români şi aceasta desigur că vine la pachet şi cu o creştere a ponderii canalului HORECA în totalul volumului de bere consumat în România, un canal care încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie”, a adăugat ea.

La sfârșitul anului 2023, exista un total de 91 de companii producătoare de bere. Dintre acestea, 8 erau producători de dimensiuni mari și medii. Printre ei se numărau și patru membri ai Asociației. Restul de 85 era reprezentat de microberării, inclusiv Berarium – Clinica de Bere, Scorilo și Ursus Cluj – Inotec microberărie. În cursul anului 2023, s-au deschis nouă microberării noi, în timp ce alte șase și-au închis porțile.