"Sistemul de Urgenţă este în continuă pregătire. Lumea de aşteaptă de la noi să fim pregătiţi şi să facem minuni. Din păcate, minuni nu se pot face la dezastre. Oricât ne pregătim pentru dezastre, dezastrele sunt imprevizibile, nu ştim cum vor fi, nu ştim cum vor apărea, când vor apărea şi atunci noi avem un rol – să ne pregătim. (…) Cutremurul din 1977 a avut un impact major, impact care a dus la decesul şi rănirea unui număr mare de oameni, într-o ţară care avea resurse limitate la momentul respectiv şi care avea mijloace limitate cu care să se lupte cu acel fenomen. 1.500 de decedaţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe afectate", a declarat Arafat, în cadrul unei sesiuni de comunicări, organizată de Academia Română cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a subliniat că, în ultimii ani, autorităţile s-au concentrat, printre altele, şi pe educarea populaţiei în cazul producerii unor dezastre. 

Un exemplu în acest sens îl constituie modul în care s-a acţionat în incendiul de la Clubul Bamboo. 

"Evitarea unui dezastru de la Bamboo a fost pentru că, după Colectiv, pompierii au mers şi au instruit fiecare club din Bucureşti, cum să evacueze şi să scoată oamenii de acolo, şi au recunoscut cei de la Bamboo că au fost instruiţi de pompieri cum să evacueze oamenii în caz de incendiu şi că au acţionat conform instrucţiunilor. Când au ajuns pompierii, oamenii erau deja evacuaţi din zona de pericol. Pe asta trebuie să lucrăm – pe pregătire. (…) Considerăm că primul factor important în astfel de dezastre este individual. Dacă omul de rând este pregătit, dacă fiecare dintre noi este pregătit şi ştie cum să se comporte în primele minute, deja putem salva vieţi din momentul respectiv", a afirmat Arafat. 

Raed Arafat a mai spus că a discutat cu Primăria Capitalei despre un spital model, care să poată funcţiona autonom în cazul producerii unui cutremur. 

"Am avut o discuţie cu Primăria Municipiului Bucureşti ca să facem un spital model, care să fie pregătit să facă faţă cutremurului, nu numai ca şi clădire, dar şi ca funcţionalitate, pentru că după cutremur spitalul trebuie să asigure asistenţă celor care vin şi atunci echipamentele trebuie să fie funcţionale, să aibă surse de energie, surse de apă independente, având în vedere că utilităţile vor eşua în perioada respectivă pentru un anumit timp", a precizat Arafat. 

Secretarul de stat a enumerat acţiunile organizate de DSU şi IGSU în ultima perioadă. 

"Anul trecut, am semnat parteneriate cu Crucea Roşie, cu diverse organizaţii, pentru că avem nevoie de ele în timpul unei calamităţi, dar avem nevoie să stabilim din timp cum o să lucrăm împreună. Este foarte greu să stabileşti în timpul calamităţii cum vei colabora cu cineva, mai ales dacă acel cineva nu a participat din timp la exerciţii, pregătire şi concepţii. Tot pe partea de educaţie, IGSU a lansat un joc pentru copii, pentru ca aceştia să conştientizeze riscurile şi cum să le elimine. Prin copii putem ajunge şi la adulţi. De asemenea, au fost efectuate exerciţii de alertare la nivelul întregii ţări. Am avut două exerciţii, unul de alertare, care nu era planificat, nimeni nu ştia când va fi organizat, doar două persoane: eu şi ministrul de atunci al Internelor. Exerciţiul a fost declanşat noaptea şi am reuşit ca, în două ore, să alertăm şi să mobilizăm peste 6.000 de pompieri, peste 500 de medici-asistenţi de la ambulanţă. Un alt exerciţiu a fost în noiembrie 2016, când am alertat echipe în toată ţara", a mai spus Arafat. 

Academia Română a organizat sâmbătă o sesiune de comunicări cu tema "Evaluarea integrată a riscurilor naturale din România – 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977", cu participarea unor specialişti, academicieni şi profesori de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea din Bucureşti, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Academia de Ştiinţe Tehnice din România. 

În cadrul evenimentului, au fost prezentate rezultatele proiectului RO-RISK – "Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional", derulat în perioada martie-decembrie 2016, coordonat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă. 

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: