Promisiunile facute in urma cu trei ani sunt departe de a fi indeplinite. Timpul scurs de la alegeri a fost ocupat mai ales de luptele de interese dintre asa-zisii parteneri de la putere. Dupa repetate remanieri operate si pe fondul scandalurilor Valerian Stan si Adrian Severin, premierul Victor Ciorbea a fost el insusi victima conflictelor din coalitie. Aspru si des criticat atat de PD sau PNL, cat si de unii membri ai Conventiei Democrate, Victor Ciorbea a fost inlocuit cu Radu Vasile, care a preluat nu numai scaunul de premier, dar si intregul bagaj de conflicte si lupte interne din coalitie.
Numeroase crize politice au amenintat stabilitatea arcului guvernamental. Conventia Democrata a pierdut din membri. Scuturat de multe lupte interne pentru suprematia in partid, PNTCD a avut de infruntat capriciile UDMR, legate ba de Legea invatamantului, ba de cea a administratiei locale. PNTCD a fost confruntat si cu pretentiile PNL privind fiscalitatea sau Legea bugetului. PNTCD a trebuit sa satisfaca cererile Partidului Democrat, atat in privinta legilor proprietatii, cat mai ales in batalia pentru bancile comerciale, unde controlul asupra Bancorex si BRD a fost pur si simplu negociat ca o marfa oarecare.
Sub semnul negocierilor functiilor a stat, de fapt, intreaga coalitie. Cuvantul de ordine a fost algoritmul politic, care a impartit ministerele, regiile autonome, serviciile si directiile din teritoriu, controlul politic asupra tuturor masurilor economice. Iar goana dupa posturi influente se traduce, practic, dupa trei ani de guvernare, in bani pentru viitoarea campania electorala, in care partenerii de astazi vor deveni, in mare parte, adversarii de maine. Fapt demonstrat de ultimele conflicte reizbucnite in coalitie. Partidul Democrat si PNTCD au din nou de impartit IAS-uri, terenuri agricole si paduri. Democratii si liberalii se lovesc reciproc, aruncandu-si grave acuzatii de coruptie. Cat priveste relatiile dintre PNL si taranisti, devine tot mai evident faptul ca miza luptelor lor este suprematia in Conventia Democrata. Taranistii refuza sa accepte o conducere liberala, iar calutul liberal nu accepta sa mai fie inhamat in cursa electorala la o caruta taranista pe trei roti si fara oiste.
Roase pe dinauntru si atacate cu duritate din afara pentru actiunile sale, guvernele de dupa 1996 n-au reusit sa faca dovada capacitatii de a administra criza pe care o traverseaza Romania. Interesata indeosebi de propria imagine in exteriorul tarii, puterea instalata dupa 1996 a sfarsit prin a se incurca singura prin hatisul masurilor azi dispuse si maine retrase. La trei ani de la guvernare, roadele actiunilor haotice intreprinse in tot acest timp au luat forma esecului: economia oficiala nu reuseste sa iasa din declin, cea paralela isi gaseste tot mai multe nise, fiscalitatea ridicata a atras mania oamenilor de afaceri, iar instabilitatea legislativa si lipsa unei evolutii predictibile a principalilor indicatori economici au slabit interesul investitorilor straini. Apropierea de colaps apare tot mai pregnant in aprecierile analistilor, creditorii privati se abtin sa-si deschida punga in fata Romaniei, iar cel de-al doilea acord incheiat cu Fondul Monetar International, de coalitia aflata la putere dupa 1996, risca sa inghete.    

Nivelul de trai a scazut
7,5 milioane de romani traiesc sub pragul de saracie.
Al treilea an de declin economic
1999 este al treilea an de declin economic sub guvernele actualei coalitii:
l in 1997 s-a inregistrat o scadere a PIB cu 6,6%,
fata de 1996
l in 1998, minus 7,3%, fata de 1997
l in 1999, minus 4%, fata de 1998.
Preturile au crescut de cinci ori
In ultimii trei ani, preturile de consum au crescut de aproape cinci ori, astfel:
l cu 151,4% in 1997, fata de 1996
l cu 40,6% in 1998, fata de 1997
l prognozele pentru acest an indica o inflatie de 45-47%.
In septembrie 1999, salariile reale se situau la jumatatea celor din luna octombrie 1990.
Peste un milion de someri
Numarul somerilor la 30.09.1999 era de peste un milion
de persoane. Rata somajului a crescut de la 8,9%, in 1997, la 10,3 % in 1998, in prezent ajungand la 12%.
Productia industriala a scazut
Productia industriala a avut o evolutie descendenta in ultimii doi ani si jumatate:
l in 1997 a scazut cu 7,2%, fata de 1996
l in 1998 a scazut cu 17% fata de 1997
l in primele noua luni din acest an s-a inregistrat o scadere de 9,6%, comparativ cu aceeasi perioada din 1998.
Agricultura in declin
Agricultura, dupa ce a consemnat o crestere cu 1,4% in 1997, fata de 1996, a intrat imediat in declin, inregistrand un an mai tarziu o cadere cu peste 10%, comparativ cu anul precedent. In 1999, declinul a continuat: suprafete mari de terenuri agricole au ramas necultivate, iar productiile agricole erau, la sfarsitul lunii august, sub nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, s-a consemnat o scadere a septelului de bovine si porcine.
Balanta comerciala deficitara
Balanta comerciala a Romaniei a ramas deficitara. De la un sold curent de -2,1 miliarde dolari in 1997, deficitul balantei comerciale a ajuns in 1998 la 3 miliarde dolari. In primele opt luni din acest an, o atenuare a caderii exporturilor (cu 3,2%, fata de perioada similara din 1998), pe fondul unei scaderi mai accentuate a importurilor (cu 13,9%) a condus la inregistrarea unui deficit ce reprezinta putin peste 50% fata de cel realizat in aceeasi perioada a anului trecut.
Investitiile straine au scazut
Investitiile straine directe in societatile comerciale din Romania au scazut astfel: de la 489 milioane dolari in 1997, la 228,8 milioane dolari in 1998 si 145,1 milioane dolari pana in septembrie 1999. Economia subterana a prins aripi: estimarile vorbesc despre implicarea a doua milioane de romani in activitatile desfasurate in economia ascunsa.