Până la începutul deceniului următor, zona euro s-ar putea extinde până la 30 de state, iar principalul motor de creştere ar putea deveni Franţa, care în viitor are şanse să devanseze Germania ca putere economică, scrie agenţia de presă menţionată, citând un comentariu al portalului economic RBC Daily.
‘Oare se îndreaptă zona euro spre un deceniu pierdut? Va ajunge oare ea la fel ca Japonia până la Abe (Shinzo, premierul nipon), în capcana unei creşteri lente, cu o datorie publică ridicată şi bănci neperformante? Noi nu întrevedem un astfel de risc!’, declară Holger Schmieding, economist-şef la banca Berenberg, într-un studiu intitulat ‘Europa 2020: Culegând roadele reformei’.
Conform estimărilor sale, peste şapte ani economia europeană va fi mult mai dinamică decât este acum sau de cât a fost înainte de începerea crizei datoriilor. Aceasta din urmă acţionează, de fapt, ca un catalizator de creştere, spune el.
În opinia sa, Portugalia, Irlanda şi Spania, forţate să solicite asistenţă externă, într-o formă sau alta, şi să aplice reforme, au ieşit deja din recesiune, iar economia Greciei este practic stabilizată. În cele din urmă, economiile periferice şi Germania vor stimula creşterea economică în întreaga regiune.
Europa are deja experienţă în soluţionarea situaţiilor de criză. În urmă cu aproximativ treizeci de ani, Margaret Thatcher a transformat Marea Britanie, paralizată de inflaţie şi sindicate, într-o economie modernă bazată pe servicii.


Puterea Germaniei

La începutul anilor 2000, Germania s-a transformat din principalul ‘bolnav’ al Europei într-o locomotivă de creştere pentru întreaga regiune, datorită reformelor în sistemul de securitate socială şi pe piaţa forţei de muncă.
‘În toate aceste cazuri, primele rezultate ale reformelor dure au fost o rată record a şomajului, nelinişti sociale şi ţipete de protest din partea economiştilor. Dar în toate aceste cazuri, timpul a demonstrat justeţea reformatorilor încăpăţânaţi’, afirmă expertul german. Succesul economic al Europei depinde în principal de Franţa, mai opinează el. ‘Datorită populaţiei în creştere şi mai tinere, Franţa ar putea cu uşurinţă devansa Germania în materie de dinamică a economiei sale până în 2020, iar către 2030 sau 2035 ar putea chiar să devină cea mai mare economie europeană, în termeni absoluţi’, estimează banca Berenberg.

Probleme cu forţa de muncă

Conform previziunilor Băncii Mondiale, populaţia Germaniei va scădea de la 81,7 milioane în 2010 la 78,8 milioane în 2020, în timp ce populaţia Franţei va creşte de la 65 de milioane la 67 de milioane de locuitori.
Cu toate acestea, în prezent, ţara suferă de competitivitate redusă, de un sistem educaţional necorespunzător şi o piaţă a muncii rigidă, precum şi de o birocraţie umflată şi cheltuieli publice excesive. Diminuarea bruscă a influenţei sale în afacerile europene ar trebui s-o împingă să implementeze reforme. Mai ales că astăzi Germania şi Banca Centrală Europeană sunt cele care stabilesc regulile de joc în regiune, consideră Holger Schmieding.
Dar multe obstacole stau în drumul spre prosperitate al Franţei. François Hollande este deja cel mai nepopular preşedinte din istoria ţării, cu o cotă de aproximativ 20%, chiar şi fără să se angajeze în reforme semnificative.
Mai mult, ştiută fiind pasiunea francezilor pentru manifestaţii, ei ar putea reacţiona la reforme cu proteste împotriva Europei unite, iar ţara ar putea ieşi din proiectele de integrare europeană. În cazul unui eşec al reformelor în Franţa, avantajul ei demografic va duce la creşterea şomajului, iar abandonarea integrării ar putea pune cruce zonei euro, avertizează experţii băncii Berenberg, în studiul citat de RBC Daily şi preluat de RIA Novosti

Agerpres.