Bătălia pentru fondurile puse în joc de Ministerul Sănătăţii în derularea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESSP) se dă cu arme inegale, în Bucureşti şi în restul ţării.

Obiectivul programului este salutar, în plan social – cu menţiunea că ar fi trebuit de mult să existe acest minimum de informaţii în portofoliile medicilor de familie, cel puţin în ceea ce priveşte segmentul populaţiei asigurate. Ca în orice demers ce implică fonduri publice serioase – iniţial, se vehicula suma de 300 de milioane de euro -, apare întrebarea: cine sunt marii câştigători ai programului „Analize pentru toţi“, din punctul de vedere al sumelor atrase din bugetul total?

76-7954-0809actualitatea45.jpgVerigile implicate sunt numeroase: de la producătorii şi distribuitorii de taloane – respectiv Imprimeria Naţională şi Poşta Română -, medicii de familie şi furnizorii de servicii paraclinice, până la cei care pun la dispoziţie aparatura, reactivii şi consumabilele de laborator, distribuitorii de echipamente IT sau administratorii de scheme de control extern al calităţii.

Operaţiunea „Taloniada“ nu poate fi cuantificată financiar cu rigurozitate pentru fiecare jucător în parte, ci doar estimată. Abordarea problemei dintr-un unghi exclusiv al profitului evidenţiază vicii ale programului, care de fapt sunt induse chiar de cei care compun acest adevărat lanţ al slăbiciunilor.

„Fiecare instituţie din teritoriu care este implicată în acest program interpretează şi aplică normele după specificul local, iar modificarea repetată a regulilor în timpul jocului determină superficialitate, lipsă de profesionalism şi necunoaşterea realităţilor concrete din sistem“, afirmă Andrei Barbu, directorul unor centre medicale ce deservesc câteva oraşe din Ardeal, membru fondator al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice – PALMED.

După cum se ştie, implicarea medicilor de familie este extrem de importantă. „Nouă ne revin 16 lei/pacient,76-8082-1.jpg după finalizarea evaluării acestuia, adică după câteva etape care trebuie parcurse. Din această sumă, trebuie plătită asistenta, tipizatele, utilităţile, asigurate cheltuielile cu cabinetul. Nu noi suntem segmentul cu cel mai mare câştig din punct de vedere financiar“, spune dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov.

Pe ansamblu, cele mai câştigate par a fi laboratoarele mici, dar şi firmele care le furnizează acestora reactivii generici. „Aici se regăsesc cele mai mari salturi, atât în cifra de afaceri, cât şi în marja de profit“, afirmă Virgil Ivan, director general Synevo România.

„Piaţa serviciilor la acest nivel «low cost» are şi alte mijloace de orientare a adresabilităţii. Este însă un segment al pieţei de laboratoare care a apărut şi se va volatiliza odată cu încheierea acestui program de evaluare, adică în septembrie anul viitor“, adaugă Virgil Ivan. Afirmaţia sa, deşi susţinută de numeroşi oficiali ai sectorului, este contrazisă de biroul de presă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. „Pentru derularea acestui program, casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte numai cu laboratoare cu care erau deja în relaţie contractuală pentru furnizarea de servicii medicale paraclinice în ambulatoriu“, afirmă instituţia într-un comunicat transmis revistei Capital.

Dr. Ilarie Băilă, general manager al grupului de laboratoare Synlab din România – prezent în Bucureşti, Arad şi Craiova – şi unul dintre vicepreşedinţii Patronatului PALMED, vorbeşte despre alte aspecte interpretabile: în momentul în care programul a început să se deruleze, toate laboratoarele au pornit o veritabilă ofensivă către zona rurală şi către medicii de familie, încercând să-şi adjudece cât mai multe taloane de analize, aducătoare de venituri.

„Cred că acest program a constituit o adevărată gură de oxigen, mai ales pentru acei furnizori de servicii de laborator aflaţi în colaps“, afirmă dr. Ilarie Băilă. „Laboratoare care până mai ieri nu aveau capacitatea de a primi mai mult de 100-200 de pacienţi pe zi, în această perioadă au ajuns la 500 de pacienţi sau chiar mai mult. În cazul furnizorilor mari de servicii de laborator, situaţia stă invers: dacă la început se ocupau de 1.000 de pacienţi zilnic, ulterior, şi-au dat seama că în acest ritm, nu pot fi efectuate analize decât făcând rabat de la calitate şi epuizând personalul. Încercând să-şi protejeze atât angajaţii, cât şi clientela obişnuită, au început să se limiteze la circa 500 de pacienţi pe zi“, susţine reprezentantul Palmed.

Un alt aspect controversat este apariţia aşa-numitului protecţionism local aplicat de casele judeţene de asigurări faţă de furnizorii de servicii paraclinice. „Oare unde este libera concurenţă şi dreptul cetăţenilor din România de a-şi alege furnizorul de servicii?“, întreabă retoric dr. Băilă.

Dr. Mihaela Pujină, director medical al Centrului Ecomed, din Botoşani, susţine că protecţionismul local este justificat, pentru că astfel s-a putut respecta unul dintre criteriile de calitate, respectiv execuţia probei în maximum patru ore de la recoltare, furnizorii din Botoşani fiind uniform distribuiţi în teritoriu. Totodată, s-a oferit posibilitatea laboratoarelor din judeţ să-şi dezvolte afacerea.

„În judeţul nostru, succesul programului se datorează, în primul rând, furnizorilor privaţi, care s-au mobilizat mult mai rapid în derularea lui. Fără efortul acestora – motivat, dealtfel -, programul ar fi fost un eşec pentru mediul rural“, crede dr. Mihaela Pujină.

„Protecţionismul local nu este prezent în toată ţara, ţine tot de interpretarea diferită a legii, de la un judeţ la altul“, adaugă Andrei Barbu.

Însă Cristinel Gheorghiu, directorul reţelei de laboratoare Bioclinica – prezente în Timişoara, Arad, Reşiţa, Tg. Jiu, Oradea, Deva şi Braşov -, este de părere că cei mai câştigaţi sunt locuitorii din mediul rural, care au şansa accesului gratuit la analize gratuite, de altfel, ei fiind şi cei mai disciplinaţi, ca prezenţă la medic.

„Dacă este vizat strict aspectul economic, marii câştigători sunt furnizorii de echipamente şi materiale medicale, şi abia apoi laboratoarele. Adaosurile distribuitorilor sunt relativ mari, nejustificate, în general, de suportul tehnic oferit clienţilor. Trebuie, totuşi, menţionat efortul financiar al furnizorilor, care au creditat aprovizionarea laboratoarelor în lunile iulie şi august“, argumentează Cristinel Gheorghiu.

Într-adevăr, programul a început cu întârziere şi fără ca sistemul informatic de raportare să fie pus la punct. Efecte: întârzieri de peste două luni la decontarea taloanelor, blocaj financiar. Motiv pentru care, furnizorii de reactivi consideră că partea leului revine, bineînţeles, celorlaţi: distribuitorii de cupoane, laboratoarele, medicii de familie etc. Astfel, cercul se închide.

76-7955-0809_eugennicolaescu_c.jpg„Programul în sine este benefic pentru toată lumea, însă are un pronunţat timbru de «totul pe fugă» şi «dat rasol»“, afirmă Mihnea Ioan Grecu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM). În opinia sa, operaţiunea „Analize pentru toţi“ funcţionează tocmai pentru că este susţinută de furnizorii de material sanitar şi reactivi, care îşi plasează banii în marfă, marfa în laboratoare, după care stau în expectativă, aşteptând decontările CJAS. Altfel spus, programul trăieşte datorită sistemului de finanţare „credit – furnizor“.

 

Programul in cifre

• Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei a început la 1 iulie 2007 şi durează 15 luni.
• În prezent, pentru derularea lui au fost alocate 196,6 milioane lei.
• În primele trei luni ale anului, au fost expediate 5,9 milioane de taloane, însă medicii de familie au examinat numai 2,5 milioane de persoane.
• 2,54 milioane de persoane nu s-au prezentat la medicul de familie şi peste 850.000 de taloane au fost returnate.
• Dintre cei evaluaţi de medicii de familie, 1,5 milioane au avut nevoie de analize de laborator, dar numai 30%, de un set complet de analize.

Sursa: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

 

Cat costa taloanele

• Pentru tipărirea unui talon securizat (include cele două părţi, pentru medicul de familie şi pentru laborator): 0,254 lei cu TVA. Oferta Inprimeriei Naţionale include şi tipărirea scrisorilor de informare pentru medici şi pacienţi, fără alte costuri suplimentare.
• Costul unei trimiteri: 1,135 lei cu TVA

Sursa: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

«Fondurile pentru taloanele ce trebuie retipărite se vor putea asigura din economiile la analizele nerecomandate de medici.»
Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii Publice

Te-ar putea interesa și: