Propunerile sunt rezultatul unei cercetări extensive, realizată în cooperare cu KPMG, în care s-au analizat măsurile adoptate de alte state din Uniunea Europeană pentru încurajarea consumului de medicamente generice şi care au adus beneficii majore pentru pacienţi, autorităţi şi producători.
"Industria producătoare de medicamente generice poate contribui substanţial la reducerea  costurilor sistemului de sănătate publică și, implicit, la creşterea accesului la tratament al pacienţilor. Multe dintre statele europene cu sisteme de sănătate sustenabile au adoptat deja măsuri concrete de încurajare a consumului de medicamente generice, cu rezultate optime pentru pacienţi şi buget. Nu trebuie decât să urmăm aceste exemple de succes şi să le adaptam realităţilor româneşti” a declarat Preşedintele APMGR, Dragoş Damian, în cadrul conferinţei International Health Forum 2013.

APMGR consideră că, pentru a fi disponibile pe piață, medicamentele generice trebuie să depășească, în primul rând, o serie de bariere de acces, ridicate de reglementările în vigoare. În al doilea rând, trebuie depăşite barierele investiţionale de care se lovesc inițiativele producătorilor care urmăresc creșterea prezenței, profilului sau volumului activităților locale de producție sau cercetare și dezvoltare. În acest sens, producătorii de medicamente generice din România propun:

•    Prescrierea medicamentelor pe baza denumirii comune internaţionale (DCI), cu posibilitatea ca medicul să specifice o marcă, combinată cu o țintă valorică pentru prescrierea de generice.

•    Eliberarea obligatorie de generice la nivelul farmaciilor pentru rețetele DCI sau substituirea pentru rețetele pe marcă. Alternativ, ținta de eliberare a genericelor la nivelul farmaciilor (e.g. țintă minimă de eliberare de 60-80% din totalul valorii sau volumului eliberat pentru medicamentele compensate).
•    Monitorizarea prescrierilor din punct de vedere al conformării la țintele de prescriere/eliberare, cu sancțiuni pentru lipsa de conformitate.

•    Accelerarea procesului de intrare pe piaţă a noilor medicamente generice.

•    Modificarea mecanismului de plată a taxei claw-back prin: folosirea preţului de producător ca bază pentru calcularea taxei claw-back pentru producători astfel încât fiecare entitate din lanțul de aprovizionare să plătească taxe doar pe propriul venit; plafonarea cuantumului acestei contribuții pentru medicamentele generice; excluderea de la taxa claw-back a medicamentelor sub 30 de RON, care în prezent reprezintă 88% din totalul volumului vânzărilor, dar numai 29% din cheltuielile totale cu medicamentele.

•    Stimularea investiţiilor în industria producătoare de medicamente generice prin: introducerea temporară a unei garanții de preț pentru investiţiile realizate de producătorii locali în modernizarea tehnologiilor, calculată pe baza condițiilor de piață la începerea proiectului, pentru a crește predictibilitatea rezultatului proiectelor; clarificarea legislaţiei care reglementează stimulentele pentru cercetare şi dezvoltare astfel încât să beneficieze de aceste stimulente toate modelele de afaceri aplicate de industria farmaceutică pentru aceste activități.

Simulările arată că o creştere a proporţiei volumului de prescrieri de medicamente generice la 80% din totalul acestora ar duce la economii anuale de peste 30 milioane de euro pentru stat şi de peste 67 milioane de euro pentru pacienţi.


Te-ar putea interesa și: