Să fim onești, fum fără foc nu iese. Suntem a doua cea mai săracă țară din Uniune, ocupăm penultimul loc în privința ratei de absolvire a învăţământului superior, o treime din populație lucrează în agricultură, nu avem o istorie care să ne recomande ca leagăn al civilizației. Și este de ajuns să parcurgi cu avionul ruta București-Madrid ca să-ți dai seama că, într-adevăr, studiile înalte absolvite sau experiența calificată în câmpul muncii nu îi caracterizează pe cei mai mulți emigranți români. De asemenea, mărturiile tuturor acelor bătrânei simpatici din suburbiile Angliei sau Irlandei care se declară șocați că astăzi trebuie să aibă grijă la poșetă și să-și închidă ușile de la casă cu cheia au mai mult decât un sâmbure de adevăr.
Totuși, nu am deschis ușa Europei cu forța, am fost invitați și, la vremea aceea, am acceptat încântați. Aproape șapte ani mai târziu, însă, în timp ce toate statele europene (inclusiv România și Bulgaria) se bucură de libera circulație a capitalului și a mărfurilor, populațiile celor două țări sunt, practic, ținute captive de nenumărate restricții și prejudecăți. Zece țări din 25 mențin încă restricții pentru cetățenii celor două state.
Ce surprize ne pregătește Anglia

Din noul pachet legislativ anunțat zilele trecute de premierul britanic David Cameron, unele măsuri sunt de bun-simț, altele par desprinse dintr-un scenariu de groază. Cap de afiș este intenţia executivului de la Londra de a bloca accesul la ajutoare şi locuinţe sociale pentru imigranţii nou-veniţi care nu au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Decizie, cel puțin aparent, justificată și rațională, dar care pune nenumărate semne de întrebare: din moment ce Anglia este parte a Uniunii Europene, va trebui extinsă această regulă la nivelul întregului bloc comunitar? Nu este aceasta o măsură discriminatorie, în condițiile în care până acum străinii nu au întâmpinat obstacole similare?
Invazie de români. Sau nu

Să mergem mai departe: o altă propunere a guvernanților britanici vizează amprentarea imigranților din cele două state est-europene și introducerea unor „permise de rezidență biometrice“, în funcție de care să se stabilească dreptul acestora la serviciile sociale. Ideea este încă ținută „la sertar“, până când executivul va găsi o soluție legală pentru ca această prevedere să nu se aplice la nivelul tuturor străinilor prezenți în Regatul Unit.
O nouă măsură aflată pe ordinea de zi a guvernului britanic prevede ca persoanele care aplică pentru o locuință socială să fi trăit în regiunea respectivă o perioadă cuprinsă între doi și cinci ani. Asta după ce, în momentul intrării în Regat, vor fi achitat o taxă de o mie de lire sterline (pe care, la momentul întoarcerii în țara de origine, i-ar primi înapoi) – idee anunțată de vicepremierul Nick Clegg și primită cu o neașteptată lejeritate de către opinia publică.
Vorbele sunt unele, faptele, cu totul altele. De pildă, Comisia Europeană a decis recent ca ajutoarele de șomaj plătite de țara de origine unui cetățean care își caută un loc de muncă într-un alt stat membru să fie extinse de la trei luni la cel putin șase. Măsura este cea mai importantă dintr-un pachet de propuneri menite să reglementeze procesul migraționist intracomunitar și a fost îndelung mediatizată. În practică, însă, efectele sale vor fi nule, cel puțin în privința emigranților români (cărora se pare că le era „dedicată“): în urma unei solicitări transmise de Capital Agențiilor Județene de ocupare a forței de muncă, în ultimii trei ani au existat doar circa 20 (!) de asemenea cazuri în țară.
Evident, eficiența măsurilor anti-migrație va depinde în cea mai mare parte de numărul cetățenilor români și bulgari care se pregătesc să plece peste hotare.
Or, cel puțin în Marea Britanie, statisticile privind afluxul de imigranți așteptați par a fi realizate la întâlnirile de partid – doar așa se poate justifica diferența imensă dintre estimările realizate până acum.  
Astfel, dacă formațiunea națio­nalistă UKIP (condusă de Nigel Farage, liderul politic cu cea mai zimpresionantă ascensiune din ultimul an) a calculat că Marea Britanie va fi invadată de circa 400.000 de români și bulgari începând cu 1 ianuarie 2014, o fundație a fostului guvern laburist (cunoscut pentru deschiderea față de imigranți) estimează că numărul total al cetățenilor care vor părăsi România și Bulgaria în favoarea Angliei nu va depăși 12.000.