DEUTSCHE WELLE: Din nou despre sărăcie şi alte necazuri

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea dăriii în plată. Am promulgat această lege şi astăzi va fi publicată în Monitorul Oficial, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Era nevoie de o statistică UE spre a afla care sunt cei mai săraci membri ai familiei şi unde locuiesc ei? Se pare că da, din care motiv şi editorialiştii acordă atenţie investigaţiei, precum şi altor teme azi.
Cifrele indică cu claritate unde sărăcia este autentică şi nu doar resimţită subiectiv: în Bulgaria şi România şi în ţările zguduite de criză din sud-estul Europei, scrie DIE WELT comentînd recentul raport asupra sărăciei în Uniunea Europeană. Credibilitatea statisticilor este în sine un subiect de dezbateri.
Dar, precum statisticile, şi rapoartele pot fi cosmetizate. Este ceea ce s-a întîmplat în cazul nu demult prezentatului raport al guvernului german asupra sărăciei în Republica Federală.
În textul definitiv al raportului, dispăruse constatarea că discrepanţa dintre săraci şi bogaţi s-a adîncit în Germania, aminteşte ziarul citat. Mult invocata bogăţie a germanilor este şi ea discutabilă dacă în calcul sunt luate şi alte criterii.
De pildă, nivelul salariilor, care variază în interiorul aceleiaşi ţări, în funcţie de regiuni, remarcă LUDWIGSBURGER KREISZEITUNG, menţionînd că cu 1000 de euro lunar nu se poate trăi nici la München nici la Stuttgart din cauza preţului ridicat al chiriilor. Dar o persoană celibatară poate foarte bine trăi cu aceeaşi sumă la ţară, mai ales dacă are o casă şi cultivă în propria grădină, legume şi fructe. Astfel de statistici, deduce cotidianul citat, slujesc mai degrabă la instituirea unui curent de opinie.
Cert şi întristător este însă că în nici o altă ţară „bogată” din lume, şansele unei ascensiuni sociale şi materiale nu sunt atît de rele ca în Germania. Cine e sărac rămîne sărac – opinează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Ziarul recomandă ca din actuala statistică asupra sărăciei să fie deduse concluziile de rigoare în domeniul social şi anume, stimularea timpurie şi educarea intensivă tocmai a acelor copii care provin din straturile defavorizate ale societăţii.
Sărăcia nu este numai una lucie, ea are nenumărate faţete, atrage atenţia MITTELDEUTSCHE ZEITUNG, enumerînd cîteva dintre acestea, specifice Germaniei: lipsa de educaţie, de perspectivă, apatia, lupta acerbă pentru supravieţuirea financiară.