Recesiunea tehnică a economiei româneşti – pentru că astfel este definită scăderea produsului intern brut în două trimestre consecutiv – are mai multe cauze. Cea mai evidentă, în opinia analiştilor economici, este reducerea masivă a investiţiilor. Fie că este vorba de lucrările publice, fie de cele private, rolul statului a fost decisiv în prima jumătate a anului. Situaţia este oglindită de câţiva indicatori. Pe de o parte, investiţiile de la buget au fost tăiate cu circa 2,3 miliarde lei şi au fost cu o treime mai mici decât în primul semestru al anului trecut. Din acest motiv s-au redus şi lucrările de construcţii cu 10%.

Pe aceeaşi linie se înscrie şi absorbţia fondurilor europene. Guvernul îşi propusese să atragă 7,8 miliarde euro din fonduri structurale, dar a reuşit să încaseze doar 45% din sumă. În aceste condiţii, anul acesta nu a apărut niciun kilometru nou de autostradă, iar alte proiecte au rămas îngheţate. Pe de altă parte, investiţiile private s-au diminuat, iar politicile economice ale guvernului au avut un impact major şi în cazul lor. Taxa pe construcţiile speciale, aşa-numita taxă pe stâlp, care se aplică pe toate activele unei companii pentru care nu se plătesc taxe locale, a fost o frână pentru deschiderea de noi proiecte.

Investiţiile s-au prăbuşit

„Planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale. Evoluţia nefavorabilă a investiţiilor productive din primele şase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potenţialului economic“, spune economistul-şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu. Efectele se văd în rezultatele financiare mai slabe raportate de companii în 2014. OMV Petrom, de exemplu, a arătat că vânzările la pompă au fost mai mici cu 7% din cauza creşterii accizelor, iar anumite proiecte de investiţii au fost anulate din cauza taxei pe stâlp.

Creşterea accizelor a lovit întregul mediu de afaceri, fără să aibă impactul scontat de guvern, adică încasări mai mari la buget. În al doilea trimestru, bugetul a colectat din accize cu 380 milioane lei mai puţin decât în primul trimestru, în ciuda majorării de la 1 aprilie. La rândul lor, investiţiile străine directe au fost mai mici cu 10% în primul semetru, după o prăbuşire de 70% în iunie. În cazul acestora, nu trebuie neglijat nici contextul internaţional. Conflictul din Ucraina a alungat capitalul străin care a început să perceapă Europa Centrală şi de Est ca zonă tot mai nesigură.

Tot pe fondul tensiunilor din regiune, dar, mai ales, a embargoului alimentar impus de Rusia ţărilor UE şi SUA, au de suferit exportatorii agricoli. Efectul nu a fost cuantificat  încă, dar concurenţa acerbă dintre companiile europene pe piaţa comunitară se va vedea în afacerile exportatorilor români. Peste problemele create de geopolitică se adaugă anul agricol slab. „Faptul că un an agricol excep­țional, 2013, poate afecta atât de mult dinamica PIB, este un lucru îngrijorător, care demonstrează dezvoltarea primitivă a «capitalismului» românesc. Cu un PIB meteosensibil, bunăstarea noastră nu este în siguranță. Concluzia? Ar fi bine să nu ne speriem prea tare de actuala recesiune, dar nici nu a fost bine să ne lăudăm cu PIB-ul din 2013“, explică profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Guvernul nu are bani de investit

Contraperformanţa economiei din prima jumătate a anului i-a surprins pe economişti. Un diagnostic mai precis va fi posibil, afirmă aceştia, abia în septembrie, după ce Institutul de Statistică va publica informaţii detaliate. Însă, prognozele pentru 2014 sunt deja în schimbare. Analiştii care estimau creştere de 3,5% şi chiar de 4% sunt mult mai pesimişti acum şi cred că PIB va avea un avans între 2% şi 2,5%, în 2014.

Guvernul a previzionat un PIB cu 2,5% mai mare în programul de convergenţă din aprilie şi cu 2,8% în rectificarea bugetului de la începutul lui august. Pe baza unui PIB de 662,3 miliarde lei, guvernul a majorat deficitul bugetar cu 270 milioane lei, fiind menţinută valoarea procentuală: 2,2% din PIB. Având în vedere că la şase luni, deficitul bugetar era de 0,5% din PIB, teoretic, există posibilitatea unor investiţii din partea statului care să contrabalanseze slaba performanţă din primul semestru.

Ministrul pentru buget, Liviu Voinea, s-a exprimat în acest sens. „Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB (ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014 – n.r.) este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat“, a spus ministrul.

Deficitul a fost ţinut strâns, în prima jumătate a anului, dar explicaţia pentru această strategie nu este dată doar de incapacitatea executivului de a deschide şantiere şi de a cheltui pentru investiţii, ci, în principal, de slaba colectare a taxelor. În ciuda majorărilor de impozite, statul a încasat mai puţin decât îşi programase. De exemplu, nerealizările la TVA au fost de 1,5 miliarde lei.

Creşterea taxelor, efect contrar

„Marea problemă a bugetului este contraperformanţa în colectarea veniturilor bugetare care ţine de administrare. În condiţiile în care vânzările cu amănuntul au avut un plus de 8,9%, în primul semestru, încasările din TVA au fost mult sub ţintă, iar măsuri de redresare nu au apărut“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Experienţa anilor anteriori arată că deficitul bugetar creşte în a doua parte a anului şi se umflă în ultimele două luni. În anii electorali, cum este şi 2014, cheltuielile au fost majorate, dar scopul nu a fost deschiderea unor proiecte de investiţii. Cheltuielile sociale, care aduc voturi, au fost întotdeauna mai mari în perioadele de alegeri. Pornind de la aceste premise, şansele ca statul să repornească lucrările publice şi să impulsioneze, în acest fel, creşterea economică, par puţin probabile.

Guvernul nu generează proiecte de investiţii, dar nici nu reuşeşte să adune bani la buget ca să le finanţeze. Totodată, este pusă în discuţie şi oportunitatea angajării cheltuielilor. „Afaceri de genul «sapă șanțul, umple șanțul», caracteristice în general activității guvernamentale, nu fac decât să umfle contabil PIB în vreme ce sabotează bunăstarea socială. O astfel de creștere a PIB, bazată pe cheltuieli publice discreționare, este o creștere pauperizantă; arată bine în statistică, dar prost în realitate, pe măsură ce capitalul societății este risipit în finanțarea unor proiecte fără legătură cu nevoile oamenilor“, afirmă Bogdan Glăvan.

Prin majorarea taxelor, guvernul a luat bani din economia reală, fără să reuşească să încaseze la buget cât şi-a propus sau să folosească sumele luate de la mediul privat pentru a finanţa proiecte cu impact, iar discursul public, care a însoţit luarea deciziilor, a descurajat investitorii, arătând nesiguranţă şi lipsă de fundamentare economică.