În primele opt luni ale acestui an, statul a cheltuit cu 11% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2016. Veniturile au crescut și ele, cu aproape 9%, dar nu au reușit să țină pasul. În aceste condiții, deficitul bugetar a fost de 6,5 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de ianuarie-august 2016. Pentru a se încadra în ținta de deficit de maxim 3% din PIB (adică în jur de 25 de miliarde de lei anul acesta), Guvernul a început în ultima vreme o campanie de creștere a veniturilor nefiscale. Iar povara cea mai mare este pe umerii firmelor cu capital majoritar sau integral de stat, care vor fi obligate să împartă dividende din rezervele obținute în anii trecuți.

În multe cazuri, fondurile suplimentare care trebuie virate către buget au un impact direct asupra investițiilor programate de companiile respective. Transelectrica, de exemplu, unde Ministerul Economiei deține peste 58% din capital, le-a transmis acționarilor că, la solicitarea Guvernului, va distribui dividende suplimentare în valoare de 171 milioane lei. Banii vor proveni din rezerve și din profitul reportat. ”Trebuie avut însă în vedere că orice sumă distribuită ca dividende în acest moment va presupune necesitatea contractării de către companie încă din semestrul I al anului 2018 a unor finanțări noi pe termen mediu și lung în vederea realizării proiectelor de investiții strategice aprobate de către ANRE și Ministerul Economiei în planul de dezvoltare pe 10 ani”, se arată într-un document emis de companie.

 

Explicații greu de crezut

 

Și Nuclearelectrica, unde Ministerul Energiei deține peste 82% din acțiuni, precizează că dividendele suplimentare de 110 milioane lei solicitate recent de Guvern reprezintă peste 85% din banii puși deoparte de companie pentru investiții. Nici Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport a gazelor naturale, nu a scăpat. Firma va trebui să plătească dividende suplimentare de 171 de milioane de lei la cererea Executivului. Banii proveneau din sumele existente la 31 decembrie 2016 în rezervele companiei. O sumă de câteva ori mai mare, respectiv 750 de milioane de lei, va fi alocată aceluiași scop de către Romgaz, în timp ce Hidroelectrica urmează să plătească dividende suplimentare de 650 de milioane de lei, iar Conpet scapă ”doar” cu 85 de milioane de lei.

 

Autoritățile de la București nu recunosc motivul real al grabei de a pune mâna pe banii din conturile firmelor de stat și susțin că sumele vor fi utilizate pentru a finanța proiecte de investiții publice. ”Dividendele, în mod cert, se dau acționarilor. Nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni ceea ce nu aveau dreptul. Le-am luat acum pentru că acum ne trebuie. Vrem să începem niște proiecte foarte mari și am dat un exemplu Braşov-Ploieşti. Acela se face pe bani naționali și trebuie să demonstrăm că avem banii măcar de început, ca Banca Mondială să fie partener în proiect”, a declarat premierul Mihai Tudose.

Ce a evitat el să spună este că, în primele opt luni, în timp ce cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21% și cele cu asistența socială (incluzând pensiile) cu 11%, sumele alocate proiectelor de infrastructură s-au majorat cu numai 4% în cifre absolute și chiar au scăzut cu 0,2% din PIB. Cu alte cuvinte, care sunt șansele ca autoritățile să utilizeze cu adevărat banii cu pricina pentru infrastructură, dacă sumele alocate acestor proiecte în lunile favorabile construcțiilor sunt, ca pondere din PIB, mai mici decât în 2016?

 

Manageri privați non grata

 

Companiile de stat s-au trezit nu doar fără bani de investiții, ci și fără manageri privați. În urmă cu câteva luni, Guvernul a decis ca zeci de companii de stat să fie exceptate de la regulile privind guvernanța corporativă. Printre ele, Romtehnica, Romarm,  RAPPS, Tarom, companiile de apă, Romaero, IAR, Avioane Craiova, IOR, Șantierul Naval Mangalia sau Complexul Energetic Oltenia. Evident că managementul privat nu este neapărat o garanție a performanței economice. Însă directori care au lucrat în mediul de afaceri, numiți pe bază de criterii de experiență și pricepere și plătiți în funcție de rezultate cresc șansele ca unele firme de stat, aflate la un pas de faliment, să fie salvate, în timp ce altele, nu neapărat în pericol imediat, ar putea să adopte un stil de business mai modern și mai sustenabil.

 

 

Concurență neloială

 

Tendința de deturnare a banilor publici dinspre investiții spre cheltuieli de personal se manifestă și la nivelul instituțiilor locale. Foarte recent, Primăria Municipiului București a lansat o propunere de rectificare bugetară prin care se vor tăia masiv bugetele proiectelor de infrastructură aflate în derulare în Capitală pentru a se direcționa 400 de milioane de lei spre firmele nou-înființate de PMB (22 de companii fondate în acest an). Banii vor fi utilizați în mare parte pentru salariile angajaților respectivelor societăți, dar și pentru dotările acestora (sedii, echipamente mobilier, vehicule etc.). Noile firme se vor ocupa, printre altele, de energie, consolidări, infrastructura rutieră, parcaje, managementul traficului, turism, parcuri și grădini sau agrement. ”Regiile și administrațiile au fost căpușate ani de zile de reprezentanții celor care se opun înființării acestor societăți. Au dus aceste regii și administrații în faliment, iar acești domni doresc în continuare ca bucureștenii să aibă servicii de proastă calitate la prețuri foarte mari”, le spunea primarul general Gabriela Firea celor care se opuneau proiectului său.

Ideea nu este nouă. Primării din toată țara și-au înființat propriile firme încă de acum mulți ani. În multe situații, ele au fost doar paravane pentru sinecuri oferite pe criterii politice. În altele, au fost utilizate pentru a da de muncă bugetarilor disponibilizați în timpul crizei economice. Însă în ultima vreme aceste companii deținute 100% de administrația locală par a dori să joace un rol tot mai important și în zona de business. La nivelul PMB, de pildă, s-a promovat un proiect de hotărâre de Consiliu General prin care respectivele societăți să poată primi contracte din partea PMB fără licitație. Consilierii opoziției spun că proiectul încalcă atât Legea achizițiilor publice, cât și pe cea a concurenței.

 

 

Riscuri și semne de întrebare

 

Nu doar că noile firme de stat riscă să se transforme în structuri paralele și non-transparente, în care banii contribuabililor dispar fără ca nimeni să dea cu adevărat socoteală, însă ele riscă să distorsioneze și piața muncii. Mass-media a dezvăluit că în unele din companiile controlate de PMB salariile depășesc cu mult media pe economie. Astfel, la Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București, leafa medie este de 2.500 de euro pe lună.

Nu în ultimul rând, trecerea serviciilor publice din zona concurențială în cea de stat ar putea duce la o scădere a calității acestora. O firmă care câștigă un contract pentru repararea unor străzi va încerca (nu întotdeauna, desigur!) să ofere un anumit nivel de calitate, pentru a se proteja de riscul de a fi penalizată de beneficiar și, totodată, pentru a-și asigura o imagine bună în piață. În plus, teoretic acolo vor lucra specialiști cu experiență, selectați pe criterii de competență. O firmă aparținând beneficiarului și populată de persoane angajate pe criterii politice riscă să nu aibă, din păcate, nici interesul și, cel mai probabil, nici personalul necesar pentru a obține aceleași rezultate.