Decizia vine în contextul în care, doar la nivelul Bucureştiului, care generează cele mai multe şantiere din ţară, una din şapte autorizaţii de construite eliberate anual are termenul legal depăşit. Chiar dacă se respectă legea, durata de obţinere a documentului plasează România pe ultimele locuri din Europa. 

 Proiectul de Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor elaborat de Ministerul Dezvoltării este cofinanţat din Fondul Social European  cu o sumă de circa 2,14 mil. euro, iar statul contribuie cu circa 408.000 euro. Implementarea proiectului a început în 9 mai anul acesta şi se va întinde pe 30 de luni, până în noiembrie 2020.

Obiectivul principal al proiectul este schimbarea şi armonizarea legislaţiei din domeniul construcţiilor şi urbanismului.

Astfel, după 2020, românii ar trebui să beneficize de un ghişeu unic unde pot obţine certificatele de urbanism, avizele și acordurile necesare și autorizaţiile de construire. Ministerul Dezvoltării vrea să implementeze şi un sistem care să facă posibil schimbul electronic de informaţii între entităţile avizatoare ale documentaţiilor de urbanism, operatorii care gestionează rețelelor edilitare și primării. Pentru a reduce birocraţia, costurile şi riscul de corupţie, Codul construcțiilor are în vedere implementarea unui protocol de cooperare între primării.

Proiectul ministerului mai prevede și un sistem îmbunătățit de colectare a taxelor și a cotelor datorate de investitori în procesul de autorizare. Astăzi, valoarea de investiţie declarată în autorizaţia de construire nu reflectă valoarea reală de construire. Este valoarea declarată pentru calcularea taxei de autorizare, care se regularizează după recepţia finală.

Mai mult, ministerul îşi propune să publice pe internet registre de experți atestați din domeniul urbanismului și construcțiilor. Asta în contextul în care legislaţia actuală obligă ca la construcţia unei case cu etaj să fie implicaţi patru muncitori şi 13 specialişti, avertizează profesioniştii din domeniu. Mai grav este că aceşti specialişti nu există în foarte multe judeţe ale ţării, ceea ce forţează încălcarea legii şi, în unele cazuri, se lasă cu morţi. Citiţi aici mai multe despre acest subiect într-o analiză realizată de revista Capital în cadrul campaniei România Blocată.

 

Proiectul mai implică şi elaborarea unui ghid privind reabilitarea cartierelor inclusiv reabilitarea clădirilor afectate de riscul seismic.

În România se solicită cele mai multe avize preliminare autorizaţiei de construire din Uniunea Europeană, cu excepţia Cehiei. Dosarul ce trebuie depus la primărie de către un investitor care vrea să construiască un simplu spaţiu de depozitare cuprinde, în medie, 26 de acte, dublu faţă de media UE, potrivit unui raport publicat anual de Banca Mondială, ce măsoară uşurinţa cu care se obţin autorizaţiile la nivel global. Acelaşi investitor trebuie să aştepte după autorizaţie, în medie, 256 de zile, mai mult decât în orice alt stat membru UE, cu excepţia Slovaciei şi Cipriului. Mai mult, costurile asociate obţinerii acestui document în România sunt printre cele mai mari din Europa, echivalând cu circa 3,4% din valoarea investiţiei, comparativ cu 2%, cât este media UE, conform calculelor Băncii Mondiale.

CITIŢI ŞI Birocraţia împinge dezvoltarea României în afara legii