Acest risc deriva din lipsa unei reglementări exprese privitoare la deducerile de care beneficiau persoanele fizice rezidente într-un Stat Membru al Uniunii Europene (UE) sau într-un stat din Spaţiul Economic European (SEE) detaşate în România, care realizează venituri de natură salarială din România şi datorează impozit pe aceste venituri în România.
Riscul deschiderii procedurii de infringement
Codul fiscal prevede că, în cazul veniturilor de natură salarială, baza de calcul a impozitului se stabileşte prin deducerea contribuţiilor sociale obligatorii şi a altor sume (deduceri personale, cotizaţii sindicale, contribuţii la fonduri de pensii facultative).
Până la data de 1 ianuarie 2014, autorităţile fiscale au interpretat această prevedere din Codul fiscal în sensul deducerii la calculul impozitului pe veniturile de natură salarială doar a contribuţiilor sociale obligatorii datorate în temeiul legislaţiei române.
Persoanele fizice rezidente într-un Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE detaşate în România în anumite condiţii (e.g. pentru o perioadă de maxim 24 de luni) rămân asigurate în sistemul de securitate socială din statul de rezidenţă, în temeiul Regulamentului european privind coordonarea sistemelor de securitate socială. În acest caz, până la data menţionată, aceste persoane nu beneficiau de deducerea contribuţiilor sociale plătite în statul de rezidenţă la calculul impozitului pe veniturile de natură salarială datorat în România.Spre deosebire de persoanele fizice rezidente într-un Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE detaşate în România, persoanele rezidente în România şi care realizau venituri de natură salarială din România beneficiau de deducerea integrală a contribuţiilor sociale la calculul impozitului pe venit.
În acest context, de la aderarea României la UE, problema discriminării persoanelor fizice rezidente într-un Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE detaşate în România în raport cu persoanele fizice rezidente în România a fost ridicată în repetate rânduri în faţa autorităţilor fiscale. Autorităţilor li s-a solicitat să accepte deducerea contribuţiilor sociale obligatorii plătite în conformitate cu legislaţia altui Stat Membru al UE sau al unui stat din SEE la calculul impozitului pe veniturile de natură salarială datorat în România. Această solicitare s-a bazat pe principiul nediscriminării pe motiv de cetăţenie (cea a statului de rezidenţă în multe cazuri) în ceea ce priveşte remunerarea, cuprins în Tratatul privind funcţionarea UE. Cu toate acestea, autorităţile fiscale au continuat să refuze acordarea deducerii contribuţiilor sociale plătite într-un alt Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE la calculul impozitului pe veniturile de natură salarială din România.
Soluţia adusă de Ordonanţă
Prin Ordonanţă, Guvernul a introdus în Codul fiscal o prevedere expresă conform căreia persoanele fizice rezidente într-un Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE beneficiază de aceleaşi deduceri ca şi persoana fizică rezidentă la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obţinute din România. Prin urmare, persoanele fizice rezidente într-un Stat Membru al UE sau într-un stat din SEE detaşate în România şi care rămân asigurate în sistemul de securitate socială din statul de rezidenţă beneficiază de la 1 ianuarie 2014 de deducerea contribuţiilor sociale plătite în statul de rezidenţă la calculul impozitului pe veniturile de natură salarială datorat în România.
Deducerile vor fi acordate în limita prevăzută de legislaţia română, cu condiţia ca aceste contribuţii să nu fie deduse în statul de rezidenţă al persoanei beneficiare. Astfel, vor putea fi deduse doar contribuţiile sociale care sunt reglementate atât în legislaţia română cât şi în cea a statului de rezidenţă,. În plus, în cazul în care nivelul unei contribuţii sociale plătite în statul de rezidenţă depăşeşte nivelul prevăzut în legislaţia română, partea care depăşeşte acest ultim nivel nu va putea fi dedusă la calculul impozitului pe venit datorat în România.
Anca Grigorescu, LL.M.Eur, partener bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ
Cristina Randjak, avocat senior coordonator bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ
