Alături de Ungaria și Cehia, Polonia a ajuns astăzi un soi de paria al UE. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat recent măsuri de infringement împotriva celor trei state, care au refuzat să primească refugiați din Orientul Mijlociu. De altfel, statul polonez se află de câțiva ani sub lupa Bruxelles-ului, pentru presupuse derapaje populiste în raport cu democrația, statul de drept, economia de piață, libertatea comercială, drepturile omului și orientarea pro-europeană ale regimului politic conservator.

Reflexul românesc este acela de a ne bucura de suferințele caprei vecinului estic și de a ne împăuna cu propriile realizări. „Noi am evitat populismul eurosceptic, spre deosebire de polonezi”, pare a fi zilele acestea un soi de mesaj subliminal al mass media și analiștilor din România.

Mesajul este nu doar fals, ci și caraghios. România nu are un „fenomen reacționar” de amploare din simplul motiv că e încă departe de a fi finalizat „revoluția” capitalistă și democratică prin care Polonia a trecut demult, fixându-i chiar modelul, prin faimoasa terapie de șoc din anii ‘90.

Nu ne-ar strica, deci, puțină modestie. Pentru că în România anului 2017 sunt încă valabile recomandările marelui economist polonez, fost ministru de Finanțe și vicepremier, Leszek Balcerowicz, făcute cu ocazia unei vizite la București din 2015.

„Privatizați, renunțați la populisme și nu abandonați reformele. O companie deținută de stat este o instituție politizată, în care cineva de la Guvern poate oricând da un telefon, iar cei de acolo se supun. Sunt sectoare pe care unii le denumesc strategice. Ce înseamnă populismele astea? Trebuie privatizat, trebuie să scăpați de enclavele socialiste. Dacă România vrea să își îmbunătățească perspectivele, atunci privatizarea este cheia. Nu poți avea o guvernanță bună într-o companie de stat, pentru că aceasta se supune comenzilor politice. Fondurile UE nu pot înlocui reformele. În Polonia, creșterea nu a fost adusă de banii europeni, ci de reformele pe care le-am făcut. Dacă vrei să analizezi succesul unei economii trebuie să privești cu atenție la companiile mici. Uitați-vă și la sistemul de educație și dacă oferta de muncă corespunde cu ceea ce se cere pe piață”, spunea atunci Balcerowicz, considerat artizanul reformelor economice radicale prin care Polonia a ajuns una dintre cele mai puternice economii din UE.

Onestitatea ne obligă să recunoaștem că, din păcate, spusele lui Balcerowicz sunt încă actuale. Iar motivul pentru care România nu este parte a crizei refugiaților este că nu suntem încă suficient de prosperi pentru ca aceștia să își dorească să vină aici. Nici nu vom fi, dacă nu ne vom hotărî să aplicăm modelul polonez.