'În 2013, din totalul de 4,2 miliarde euro trimişi de muncitorii străini clasamentul s-a schimbat, în sensul că după Italia şi înaintea Spaniei figurează Germania şi Statele Unite. Asta trebuie să ne ducă cu gândul la profilul diferit al migranţilor români pe trei zone mari geografice: lucrătorii din ţările mediteraneene – Spania, Italia, Portugalia, Grecia, care de regulă, fără a generaliza, sunt mai puţin calificaţi şi trimit bani mai puţini pentru că primesc mai puţini bani acolo, dar sunt mulţi aceştia. Apoi sunt lucrătorii din Germania, Franţa, Marea Britanie, care au un grad de instruire mai înalt, ei trimit bani ceva mai mulţi. Aceştia, ca şi primii probabil că au de gând să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă. A treia categorie e reprezentată de cei supra-specializaţi, cu masterate, doctorate din Statele Unite sau Canada, care trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă, iarăşi fără a generaliza. Acest lucru este oarecum surprinzător, faptul că puţini români, dar bine plătiţi din SUA, au trimis mai mulţi bani decât migranţii mulţi din Spania, dar mai prost plătiţi', a explicat Lazea.

Românii din străinătate au trimis în ţară peste 4,2 miliarde de euro în 2013. Pe primul loc la transferuri către România se situează Italia, cu 925 milioane de euro, pe locul doi Germania cu 595 milioane de euro, iar pe trei SUA cu 460 milioane de euro. Spania se află abia pe locul patru cu 393 milioane de euro.

În 2012, transferurile băneşti ale românilor din Spania au fost de 504 milioane de euro, cele ale românilor din SUA de 593 milioane euro, iar cele ale românilor din Germania au fost de 491 milioane euro. În 2010, transferurile băneşti ale românilor din Spania au fost de 738 milioane de euro, cele ale românilor din SUA de 261 milioane euro, iar cele ale românilor din Germania au fost de 509 milioane euro. Vârful transferurilor băneşti ale românilor din Spania a fost atins în 2008, respectiv 2,11 miliarde euro, iar în acelaşi an transferurile băneşti ale românilor din Italia au fost de 2,7 miliarde euro.

Acesta susţine că băncile ar trebui să-şi stabilească strategii diferite în funcţie de aceste trei tipologii de emigranţi şi că 'una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să-şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală'.

Institutul Bancar Român în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi cu Fundaţia Lufkin pentru Antreprenoriat şi Migraţie (FLAME) organizează, joi, conferinţa 'Migranţii români şi România: investiţie pe termen lung'.

SURSA: Agerpres