România a revenit anul trecut exact la aceeași productivitate pe ora lucrată ca și în anul 2008, după ce a traversat un moment de minim în 2010. Datele Eurostat arată un nivel al productivității în țara noastră de doar 17,4% din media UE 28 și de numai 15% față de media Zonei Euro. Altfel spus, pentru a ajunge la productivitatea medie europeană ar trebui să ne majorăm productivitatea muncii cam de șase ori iar pentru a accesa în aceiași termeni Zona Euro de șapte ori.
Explicația diferenței considerabile dintre performanța de productivitate și nivelul de 54% PIB/locuitor față de media UE, care arată cu mult mai bine la o privire sumară, provine din nivelul mult mai mic al prețurilor practicate la noi și din numărul mai mare de ore lucrate de către o persoană. Evident, evoluția cursului de schimb a jucat și ea un rol important.
În cazul primului factor menționat, coeficientul de transformare a prețurilor pentru a reflecta aceeași putere de cumpărare este de doar 59,1% față de referința Belgia (date Eurostat pentru 2013, update în 23.05.2014). Nivel cu care am ajuns să avem cele mai mici prețuri din UE, după ce Bulgaria a urcat la 59,3%, potrivit aceleiași surse de date.
Cât privește al doilea factor amintit mai sus, studiul Eurofound pentru 2012 ne plasa pe primul loc în rândul statelor UE la numărul de ore lucrate săptămânal, cu 41,2 ore, înaintea Luxemburgului (41,1 ore), Marii Britanii (40,8 ore) și Germaniei (40,5 ore). Pentru referință, merită amintite și valorile din Bulgaria (40,2 ore), Italia (38 ore), Franța (37,9 ore) și Finlanda (37,6 ore, timpul minim la nivelul UE).
***
Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activității economice (Produsul Intern Brut deflatat, măsurat în creștere succesivă de volum cu anul de referință 2005) pe unitatea de muncă efectuată (măsurată prin numărul de ore lucrate).
Această modalitate de calcul a productivității muncii oferă o imagine mai bună a evoluțiilor privind productivitatea muncii dintr-o economie. Ea elimină distorsiunile introduse de structura diferită între economiile naționale și între diferiți ani pentru aceeași economie națională, între cei care lucrează cu normă întreagă și cei care lucrează cu normă parțială.
***
De remarcat că din punct de vedere al evoluției în timp, din 2008 încoace, cu o diferență zero de productivitate pe ora lucrată, România se situează între cele 17 țări care și-au îmbunătățit productivitatea (Irlanda conduce detașat, cu un plus de 3,8 euro, în pofida scăderii semnificative din 2013) și cele șase state în care productivitatea a scăzut ( Grecia fiind în situația cea mai neplăcută, cu -2 euro).
