Așadar, în anul şcolar/universitar 2016-2017, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (47,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (18,1%, respectiv 15,1%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 70,8% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere (+15.700 elevi), ajungând la 84.400 elevi, dar rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%), conform INS. 

De asemenea, învăţământul liceal, primar şi gimnazial au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 faţă de cel anterior (-22.800, respectiv -16.600). INS mai arată că unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2016-2017 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,3%), liceal (21,9%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,7%). Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,7%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,3% în unităţi şcolare private. Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,4%), respectiv postliceal (58,3%). Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (90,6%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă, potrivit INS. 

Totodată, ăn anul universitar 2016-2017 au fost înscrişi în învăţământul superior 531.600 studenţi, din care 53,9% femei. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,6% din totalul studenţilor). În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2016-2017 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (632.400 persoane), respectiv Nord-Vest (499.800 persoane). Potrivit INS, distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,5%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (35,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru (2,0% fiecare în parte). 

În anul şcolar/universitar 2016-2017, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235.800 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic. 

De asemenea, sursa citată mai arată că ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,3%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (79,7%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,9%) şi profesional (69,9%). Baza materială a reţelei de învăţământ preuniversitar şi superior a fost formată din 147.300 săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 26.600 laboratoare, 5.400 terenuri de sport, 5.000 ateliere şcolare, 4.800 săli de gimnastică şi 53 bazine de înot. Reţeaua de învăţământ public deţine cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educaţional, astfel: ateliere şcolare (97,9%), săli de clasă (96,4%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare şcolare (95,2%) şi bazine de înot (73,6%).