Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Companii

Pionierii economiei sociale găsesc profitul unde nu te aștepți

Autor: |

Ei cred că fiecare individ contează și că o lume mai bună este posibilă. Este vorba despre antreprenorii sociali, acei oameni de afaceri pentru care câștigul financiar nu reprezintă scopul vieții. În România, ei au reușit să creeze sute de locuri de muncă pentru persoanele defavorizate, dovedind că fiecare om merită o a doua şansă.

Revista Capital a intervievat trei antreprenori sociali care au fondat businessuri de succes pentru a rezolva într-un mod eficient şi durabil probleme reale pe care statul nu reuşeşte să le gestioneze. Toţi susţin acelaşi lucru: În România, antreprenoriatul social este încă la început şi este nevoie de un cadru legislativ prietenos, de resurse umane specializate şi de educaţie continuă în domeniu.

La nivelul Uniunii Europene, 10% din mediul de afaceri este destinat activităţii întreprinderilor sociale, acestea integrând peste 11 milioane de angajaţi, sub diferite forme de organizare: 70% dintre aceşti angajaţi în organizaţii nonprofit, 26% sunt incluşi în cooperative, iar 4% în case de ajutor, arată ultimele date din Atlasul Economiei Sociale.

O afacere care schimbă mentalităţi

Patrick Ouriaghli a pus temeliile unei afaceri sociale care are la bază cei 3R - reducere, reutilizare, reciclare - şi are drept scop integrarea persoanelor aflate în dificultate pe piaţa muncii. Cu toate că în 2008 el gândise un astfel de business pentru Maroc, destinul l-a făcut să-l pună în practică în România. Asta pentru că, între timp a cunoscut-o pe Raluca Gheorlan, românca ce i-a devenit soţie. Împreună, inspiraţi de modul de integrare a persoanelor defavorizate din Franţa, ei au înfiinţat Ateliere Fără Frontiere (AFF) în Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 450 mii de euro, bani din fonduri europene. Anul trecut, AFF a facturat aproximativ 180 mii de euro. Până acum, francezul spune că a investit în total circa două milioane de euro în hala industrială de 1.000 mp, care cuprinde atelierul DEE (Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice) şi Atelierul Remesh şi în oamenii pe care i-a angajat, iar sursele de finanţare au venit 40% sponsorizări private, 30% fonduri europene, elveţiene şi norvegiene, în timp ce 30% din activitatea economică. În cadrul Remesh, angajaţii AFF se ocupă de colectarea bannerelor stradale şi de recondiţionarea lor şi transformarea materialelor obţinute în genţi sau penare. În prezent, la AFF sunt 35 de angajaţi, dintre care 22 sunt persoane în dificultate. Cu toate că au avut un început greşit sau un accident în viaţă care i-a împiedicat să-şi găsească sau să-şi menţină un loc de muncă, salariaţii de la AFF sunt persoane motivate să-şi reconstruiască viaţa prin muncă, în ciuda obstacolelor discriminării şi dificultăţilor cu care se confruntă. Din 18 mai 2009 şi până acum, AFF a angajat peste 150 de persoane. Dintre aceştia, 35% au avut o ieşire pozitivă, către un loc de muncă stabil. Salariaţii lucrează timp de 8 ore pe zi, iar o treime din acest timp se alocă pregătirii lor profesionale. Programul se întinde pe doi ani şi ulterior angajaţii sunt reintegraţi în piaţa muncii şi monitorizaţi circa şase luni.

„În România, o viziune limitată pe termen scurt şi vânătoarea indicatorilor mirobolanţi, încă sunt în regulă. Acest oportunism este responsabilul blocajelor care afectează promulgarea unei legi echitabile privind economia socială, aşteptată din 2013 pe care clientelismul politic şi lipsa de competenţe în domeniu din partea guvernului riscă să o golească de orice sens. Este necesar un sprijin din partea autorităţilor, întrucât întreprinderile sociale preiau o parte din atribuţiile statului, iar minimum este ca statul să-i ajute să funcţioneze“, subliniază Patrick Ouriaghli.

În businessul pe care îl conduce, crede Ouriaghli, cele mai mari dificultăţi constau în faptul că este greu să convingi oamenii că „se poate“. Conform spuselor sale, să motivezi angajaţii pe parcursul inserţiei să se integreze pe piaţa muncii, când aceasta oferă în continuare locuri de muncă precar, cu salarii foarte mici, este foarte dificil. „Este greu să te descurci în Bucureşti cu 200 sau 250 de euro pe lună net, dacă nu eşti proprietarul locuinţei tale, mai ales dacă ai copii sau probleme de sănătate“, mai spune el.

Un business care ţine de cald

Pagina 1 din 4
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro