Ultimul trimestru al anului trecut a adus două tranzacţii majore pe piaţa materialelor de zidărie, evaluată la peste 280 mil. euro. Austriecii de la Wienerberger, liderii producţiei de blocuri ceramice din România, au achiziţionat compania Brikston din Iaşi, numărul cinci pe aceast sector, şi au obţinut o cotă de piaţă de circa 40%. O mişcare în sens invers a fost realizată de producătorul german Xella International, numărul cinci pe segmentul producţiei de BCA, care a cumpărat grupul Macon, lider pe aceast sector, şi ajuns să controleze aproape o treime din piaţă.

În acest moment, 18 producători de cărămidă şi BCA se luptă pe o piaţă care livrează anual un volum de peste patru milioane de metri cubi de zidărie.

„Piaţa şi-a revenit din punct de vedere al consumului, cu creşteri semnificative. Nu mai asistăm la consumul haotic specific anilor 2007-2008. Lucrurile sunt acum mai echilibrate. Operaţiunile de consolidare din ultima perioadă au fost făcute pentru a controla mai bine piaţa şi, evident, pentru creşterea business-ului. Aceste mişcări sunt făcute cu un obiectiv pe termen mediu şi lung“, spune Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon.

Efervescenţa jucătorilor, care se grăbesc să îşi consolideze poziţiile, vine pe fondul creşterii volumului de locuinţe construite în România. Nevoia de noi spaţii locative este incontestabilă, dovadă stă şi numărul mare de şantiere noi deschise de dezvoltatorii imobiliari ieşiţi din letargia crizei. Anul trecut au fost finalizate peste 55.000 de locuinţe la nivel naţional, cu aproximativ 2.700 de unităţi în plus faţă de anul anterior, potrivit estimărilor Capital, realizate pe baza evoluţiei pieţei în primele nouă luni. În ultimii 27 de ani au fost construite peste un milion de locuinţe la nivel naţional. Poate părea mult, dar sunt echivalentul a 11,3% din fondul total de locuinţe al ţării, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cărămidă cu cărămidă

Vânzarea Brikston de către fondul asiatic ADM Capital era aşteptată de mai bine de un an. Investitorul intrase pe piaţa locală în 2014, când a plătit pe Ceramica Iaşi (acum Brikston) în jur de 18 mil. euro şi a ieşit trei ani mai târziu cu un câştig estimat la peste zece milioane de euro. La rândul său, Wienerberger era candidatul ideal pentru achiziţie, producătorul fiind într-o perioadă de expansiune după ce, în 2016, a cumpărat fabrica de cărămizi din Buzău a omului de afaceri turc Omer Susli. Austriecii au ajuns acum să deţină cinci din cele 13 fabrici producătoare de cărămidă din ţară.  

 

Supriza anului trecut a venit de la fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman. Aflaţi într-o nevoie apăsătoare de plasare a profiturilor rezultate din activitatea Dedeman, care au depăşit 158 mil. euro în 2016, cei doi antreprenori au pornit o serie de achiziţii, în cascadă, de acţiuni Cemacon şi au ajuns la începutul acestui an la o participaţie de 44,7%, adică au devenit principalii acţionari ai producătorului, care deţine două fabrici în Sălaj.

Principalii zece producători de cărămidă din ţară estimează pentru anul trecut afaceri cumulate de circa 150 mil. euro, în creştere cu aproximativ 5,3% faţă de rezultatele din 2016. Tranzacţiile din ultimul an concentrează şi mai mult producţia de cărămidă în mâinile a trei producători mari, care cumulează 75% din piaţă.

 

Schimb de ştafetă

Cea mai îndrăzneaţă tranzacţie a anului trecut a fost anunţată chiar înainte de sărbătorile de iarnă. Producătorul german de materiale de construcţii Xella International, proaspăt intrat în portofoliul americanilor de la Lone Star, a semnat un acord cu două fonduri de capital privat din Polonia, gestionate de Enterprise Investors, privind achiziţia grupului Macon. Încheierea tranzacţiei se aşteaptă a fi definitivată în prima jumătate a anului 2018, după obţinerea acordului de la Consiliul Concurenţei.

„Prin achiziţia grupului Macon, Xella devine unul dintre liderii pieţei locale de materiale de construcţii şi principalul producător de BCA din România. Xella devine un jucător important pe piaţa de var şi elemente prefabricate din beton şi îşi atinge obiectivul de a fi lider în pieţe regionale, prin intermediul unor achiziţii strategice”, a declarat Jochen Fabritius, CEO-ul Xella Group.

Compania Macon administrează patru puncte de producţie la Deva, Oradea, Târgu-Jiu şi Vadu Crişului, dar din grup mai fac parte şi Simcor Var, Simbeton şi Simterac. Împreună, grupul are un număr mediu de 815 angajaţi şi a estimat pentru anul trecut un venit cumulat de circa 33 mil. euro. La rândul său, Xella a inaugurat în anul 2010, la Ploieşti, o unitate de producţie de blocuri de zidărie tip BCA, în urma unei investiţii greenfield de 32 mil. euro. În urma acestei achiziţii, nemţii vor avea în România opt fabrici.

Astfel, piaţa de BCA va fi împăţită de şase companii mari, însă liderul cumulează o treime din afacerile anuale estimate la circa 130 mil. euro ale sectorului. Topul producătorilor este completat de Elpreco, Somaco, Celco, Soceram şi Prefabricate Vest.

 

Producătorii de materiale de zidărie nu sunt singurii care caută să îşi mărească cota de piaţă, deşi fabricile lor lucrează sub capacitate. Revista Capital a identificat zece producători de materiale de construcţii care şi-au extins fabricile în 2017 sau care vor să construiască altele noi, în urma unor investiţii ce depăşesc 300 mil. euro. Majoritatea acestora îşi motivează planurile prin nevoia de eficientizare a afacerilor şi pe evoluţia pozitivă a vânzărilor din ultimii doi ani, care se bazează puternic pe revenirea sectorului rezidenţial. Construcţia de locuinţe a ajuns să înghită 40% din producţia anuală de materiale, un procent ridicat, cauzat de lipsa lucrărilor publice.

Efect de bumerang

Statisticile sugerează un necesar mare de noi spaţii locative în România, situaţie care sprijină planul producătorilor de materiale de zidărie de a-şi consolida afacerile, însă politicile economice ale Guvernului ar putea da peste cap această evoluţie. Creşterea, peste aşteptări, a preţurilor a determinat Banca Naţională a României (BNR) să majoreze dobânda de politică monetară de la 1,75% pe an la 2% pe an, pentru prima dată după aproape un deceniu de scăderi, pentru a ţine în frâu inflaţia. Principalul motiv care stă la baza creşterii preţurilor este majorarea accizei la carburanţi.

Şi veştile proaste nu se opresc aici. „Cred că în februarie sau martie va mai urma o astfel de decizie. E normal să se întâmple asta, deoarece inflaţia e în creştere, peste ţintă. E un instrument de stabilizare a inflaţiei. Sunt mai multe canale, însă acesta este cel ales de BNR“, explică Horia Braun, economiştul-şef al BCR.

O consecinţă a majorării dobânzii-cheie este creşterea dobânzilor la credite, care afectează atât românii împrumutaţi deja, cât şi pe cei în căutarea unei locuinţe. Restrângerea accesului la împrumuturile ipotecare, cauzată de dobânzile mai mari, va fi dublată de implementarea unor noi restricţii la creditarea populaţiei pe care BNR a anunţat că le va implementa din această primăvară la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

În concluzie, chiar dacă, pe termen scurt, o cotă de piaţă mai mare va spori afacerilor producătorilor de materiale de zidărie, aşteptarea unui comsum în continuă creştere s-ar putea să nu fie împlinită dacă dezvoltatorii de locuinţe vor fi nevoiţi să îşi potolească elanul din lipsă de cumpărători. 

Acest articol a apărut în numărul 2 din 15-21 ianuarie 2018 al revistei Capital, disponibil la chişocuri în această săptămână.