Într-o dezbatere organizată de Banca Naţională a României, Manolescu a explicat că rescrierea Codului fiscal  a poinit de la nevoia de a clarifica legislaţia, iar reducerile de taxe au fost incluse ca „necesităţi politice”. În opinia sa, disputa nu ar trebui să fie asupra Codului fiscal, în integritatea sa, ci asupra măsurilor de scădere a taxelor. Secretarul de stat a spus că scăderea taxelor este „încadrabilă” în buget, având în vedere că veniturile bugetului au crescut de la an la an, începând din 2010.

El a arătat că discuţia privind nivelul deficitului bugetar pe care România ar urma să îl obţină trebuie să vizeze nu atât reducerea fiscalităţii, cât zona de cheltuieli. Recent, parlamentul a aprobat dublarea alocaţiilor pentru copii, pensii speciale, iar guvernul a anunţat creşteri salariale pentru toţi bugetarii, de anul viitor.

"Toată discuţia legată de responsabilitate bugetară şi noul Cod Fiscal se reduce, în fapt, la responsabilitate fiscal-bugetară şi la câteva măsuri din Codul Fiscal care generează de fapt un impact major. Codul Fiscal în sine a devenit un obiect de dispută când, de fapt, în ansamblul său, are alt obiectiv. O serie de măsuri din el au devenit criticate, criticabile, puse la îndoială ca şi sustenabilitate, dar, în ansamblul său, Codul Fiscal, chiar şi cu aceste măsuri, dacă ar fi nevoie să-l încadrăm în buget, se poate face", a subliniat Dan Manolescu.

Conform estimărilor Consiliului fiscal, majorarea salariilor va însemna un plus de cheltuieli publice de 15 miliarde lei în 2016.

 „Cheltuielile reprezintă o zonă la care trebuie să fim atenţi”, a spus Manolescu, precizând că discuţia privind cheltuielile ar trebui să vizeze şi eficienţa, inclusiv în cazul investiţiilor care s-au dovedit nejustificate, în multe cazuri.  Din acest motiv, secretarul de stat a declarat că este de preferat ca banii să rămână, prin decizia de reducere ataxelor, la agenţii economici, care să ia deciziile de a investi.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a arătat că reducerea de taxe va însemna un deficit bugetar de 3,2% din PIB, în 2016. În cazul în care guvernul va aproba majorarea salariilor, deficitul va urca la 4,6% din PIB. Dumitru a pledat pentru prudenţă în politicile fiscal-bugetare, considerând că deficitele mari în perioade de creştere economică vor face economia vulnerabilă în cazul unei noi crize.

„Cel mai puternic argument împotriva deficitului bugetar mare şi a datoriei publice crescute este expunerea băncilor locale faţă de stat care a ajuns la 22%”, a spus Dumitru.

LA eveniment au vorbit: Eugen Rădulescu, director în BNR, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, viceguvernatorii Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea, avocatul Gabriel Biris.