Curtea de Conturi Europeană a dat publicităţii un raport pe această temă.

"Nivelul de eroare estimat, care măsoară nivelul neregularităţilor ce afectează operaţiunile, este de 3,8% pentru plăţile aferente exerciţiului 2015, mai mic deci decât nivelul estimat pentru exerciţiul 2014 (4,4%) şi decât cel aferent exerciţiului 2013 (4,5%). Se observă deci o ameliorare faţă de exerciţiile recente, dar acest nivel continuă să depăşească cu mult pragul de semnificaţie fixat de Curte la 2%. Rezultatele auditului Curţii sunt în mare măsura similare cu cele din anii anteriori", se precizează în raport. 

Curtea precizează că din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, instituţia nu mai include eco-condiţionalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operaţiuni. În 2014, aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare global estimat pentru rubrica 2 din CFM – Resurse naturale. În perioada 2011-2014, contribuţia lor anuală la nivelul de eroare global estimat a variat între 0,1 şi 0,2 puncte procentuale. 

De asemenea, instituţia precizează că nivelul de eroare pe care Curtea l-a estimat în legătura cu bugetul UE nu constituie un indiciu al existenţei fraudei ori al lipsei de eficienţă la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare. El constituie o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele şi reglementările aplicabile. Printre erorile tipice se numără plăţile efectuate pentru cheltuieli care erau neeligibile sau pentru achiziţii care nu s-au realizat cu aplicarea corespunzătoare a normelor în materie de achiziţii publice. 

Tot în raport se mai menţionează că frauda constituie un act deliberat de înşelăciune săvârşit cu scopul de a trage anumite foloase. Curtea raportează cazurile de suspiciune de fraudă detectate în cursul activităţilor sale de audit către OLAF, oficiul de luptă antifraudă al Uniunii Europene, care are misiunea de a ancheta şi de a urmări în consecinţă aceste cazuri, în cooperare cu autorităţile statelor membre. Curtea a constatat că, din cele aproximativ 1.200 de operaţiuni a căror legalitate şi regularitate a evaluat-o în cursul auditului referitor la exerciţiul 2015, 12 prezentau o suspiciune de fraudă (22 de astfel de cazuri în 2014). Aceste cazuri au fost transmise către OLAF. Cazurile cele mai frecvente de suspiciune de fraudă erau legate de conflicte de interese şi de crearea artificială a condiţiilor pentru obţine subvenţii, urmate de cazuri de declarare a unor costuri care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate. În cursul anului, Curtea a detectat cazuri în care există suspiciuni de fraudă şi în urma activităţilor sale care nu sunt legate de declaraţia de asigurare. 

AGERPRES