„CNSM a luat notă de preocupările BNR de colectare de informaţii suplimentare privind riscurile care provin dinspre sectorul imobiliar rezidenţial. Totodată, CNSM a recomandat BNR și ASF să colecteze informații de la principalii investitori din piaţa imobiliară comercială și de la instituțiile financiare pentru acoperirea nevoilor de date privind piaţa fizică, precum şi a celor privind volumul investiţiilor şi al finanţărilor imobiliare“, se arată într-un comunicat al comitetului.

În primele nouă luni ale anului trecut, rata de creştere anuală a preţurilor s-a situat la 7,1% şi a rămas pozitivă până la finalul primului trimestru al acestui an, potrivit datelor centralizate de BNR. Această majorare depăşeşte pragul de semnal al Comisiei Europene  stabilit la 6%, conform procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Evoluţia indică începerea unei noi faze de expansiune a activităţii pieţei imobiliare şi, implicit, necesitatea unei monitorizări atente a riscurilor dinspre acestă piaţă asupra sectorului financiar, se arată în Raportul asupra Stabilităţii Financiare, publicat recent de banca centrală.

CITITI SI Pericolul care pândeşte românii cu credite pentru casă!

Motivul care stă la baza scumpirii locuinţelor este cererea crescută, susţinută de majorările salariale şi menţinerea costurilor de îndatorare la minime istorice. Fluxul creditelor ipotecare nou acordate în anul 2016 a fost cu 12% mai ridicat decât anul anterior, în condiţiile în care rata de dobândă medie pentru un credit ipotecar a fost de 3,5%, în scădere de la 3,8%, cât era la finele anului precedent. În 2016, un bucureştean cu salariu mediu avea nevoie de 7,3 ani pentru a cumpăra un apartamente în valoare de 56.000 de euro. Indicatorul de accesibilitate pentru contractarea unui credit imobiliar s-a diminuat uşor pe parcursul anului 2016, creşterea preţului locuinţelor fiind contracarată de reducerea ratelor de dobândă pentru creditele imobiliare. Astfel, indicele de accesibilitate a fost de circa 1,6 în cazul unui credit ipotecar standard şi de 1,4 în cazul unui împrumut prin Prima Casă, program care deţine o pondere de 57% în totalul creditelor ipotecare. 

Bancherii evidenţiază, însă, faptul că o creştere accelerată a preţurilor poate conduce la o scădere a gradului de accesibilitate, urmată de o diminuare a cererilor de credite ipotecare.

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este format din reprezentanți ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ai Guvernului prin Ministerul Finanţelor Publice şi ai Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, şi funcţionează ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional. Preşedintele comitetului este Mugur Isărescu.