Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

BREXIT

Finlanda este dispusă să-şi majoreze contribuţia la bugetul UE după Brexit. Ce se întâmplă în Regatul Unit?

Autor: | | 0 Comentarii

Finlanda este dispusă să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uniunii Europene după 2020 pentru a compensa plecarea Marii Britanii din blocul comunitar, a declarat joi ministrul afacerilor europene din ţara scandinavă, Sampo Terho, potrivit AFP.

"Am putea evolua în jurul a 1%, în sus sau în jos, în funcţie de cum vor fi cheltuiţi banii efectiv", a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă, distanţându-se astfel de celelalte state scandinave, cu care de regulă Finlanda are poziţii apropiate, potrivit sursei, citată de Agerpres. Suedia şi Danemarca, dar şi Olanda şi Austria, toate contributoare nete la bugetul UE, se opun oricărei creşteri peste nivelul actual de 1% din PIB.

Plecarea Marii Britanii din UE şi nevoia de finanţare a noilor politici în special din domeniul migraţiei şi apărării dau bătăi de cap celor 27 de state, UE confruntându-se cu o "gaură" în buget evaluată de Comisia Europeană la 12 până la 15 miliarde de euro pe an, conform sursei citate.

Comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a sugerat o majorare la 1,1 sau 1,2% din PIB a contribuţiilor naţionale, după 2020. Aflat în turneu în statele Uniunii pentru a încerca să le convingă să-şi sporească aportul la bugetul european, Oettinger a părut mulţumit de felul cum a fost primită la Helsinki propunerea Comisiei.

"Am sentimentul că propunerea noastră nu este în opoziţie (cu cea a Finlandei), ci apropiată" de aşteptările finlandeze, a indicat el în capitala finlandeză.

Comisia urmează să-şi publice propunerea oficială de buget pentru perioada 2021-2027 la 2 mai şi speră ca aceasta să fie adoptată înainte de alegerile europene din 2019.

Ce se întâmplă în Regatul Unit?

Faptul că în urma referendumului din 23 iunie 2016 s-a decis ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, eveniment ce urmează a avea loc la 29 martie 2019, este o realitate ce produce, pe lângă consecinţe de natură politică, economică şi nu numai, importante consecinţe ce vor afecta relaţiile juridice, declarau Alin Grapă (associate PeliFilip - foto stânga) şi Răzvan Ionescu (senior associate PeliFilip - foto dreapta), într-un articol publicat de capital în luna februarie.

 

”Într-adevăr, până la acel moment Regatul Unit face parte din Uniunea Europeană, ceea ce îi conferă calitatea juridică de stat membru, generând toate consecinţele prevăzute atât de tratatele şi convenţiile internaţionale ce operează cu noţiunea de stat membru al Uniunii Europene, cât şi cele prevăzute de toate actele juridice ale Uniunii Europene care au în vedere această noţiune. Este exemplul astfel al dispoziţiilor privind efectele pe care o hotărâre pronunţată de o instanţă dintr-un stat membru le va produce în celelalte state membre. În prezent, aceste aspecte sunt reglementate şi intră sub incidenţa Regulamentului UE nr. 1215/2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (în continuare „Regulamentul”)”, punctau reprezentanţii PeliFilip.

Potrivit lor, până la momentul ieşirii din Uniune, potrivit dispoziţiilor 36 şi 39 din Regulament, o astfel de hotărâre va fi recunoscută în celelalte state membre fără să fie nevoie de o procedură specială, respectiv va fi executorie fără să fie necesară o hotărâre de încuviinţare a executării. În aceste condiţii, problemele ce vor apărea în practică în legătură cu aceste dispoziţii ulterior ieşirii Regatului Unit din Uniune privesc efectele unei hotărâri executorii pronunţate în Regatul Unit anterior Brexitului, moment la care Regatul Unit este stat membru,  însă care se doreşte a fi pusă în executare ulterior acestui moment, dată la care Regatul Unit este considerat stat terţ.

”Într-adevăr, există posibilitatea ca post-Brexit să existe o înţelegere între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, prin care să se stabilească faptul că Regulamentul va fi pe mai departe aplicabil în relaţia dintre Regatul Unit şi statele membre rămase. În cazul în care nu se va întâmpla însă acest lucru sau nu va interveni un alt acord care să producă în principiu efecte similare cu acest Regulament, vor fi incidente distincţiile făcute mai jos. În realitate, va fi foarte dificil ca dispoziţiile Regulamentului să rămână pe mai departe aplicabile astfel cum se întâmpla la momentul la care Regatul Unit era stat membru”, mai spuneau Alin Grapă şi Răzvan Ionescu.

Cei doi au analizat şi un punct referitor la felul în care vor putea fi puse în executare hotărârile din Regatul Unit post-Brexit. ”Astfel, interesează efectele unei hotărâri pronunţate în Regatul Unit la un moment la care, atât încheierea contractului, cât şi pronunţarea hotărârii, Regatul Unit era stat membru al Uniunii. Întrebarea care se ridică este dacă recunoaşterea şi executarea acesteia vor cădea sub incidenţa Regulamentului sau, din contră, va fi necesară recunoaşterea şi încuviinţarea executării acesteia de către instanţa naţională, astfel cum este cazul în România spre exemplu, în cazul în care ar fi sesizată o instanţă din ţara noastră. Momentul la care trebuie să ne raportăm în acest caz, este acela la care se doreşte punerea în executare a hotărârii pronunţate de o instanţă din Regatul Unit. În cazul în care la acel moment Regatul Unit nu mai este stat membru al Uniunii, respectiva hotărâre nu se va mai bucura de recunoaştere şi executorialitate în statul membru în care se doreşte executarea”, mai declarau reprezentanţii PeliFilip.

 

Cu alte cuvinte, problema care se ridică este dacă caracterul executoriu şi în alte state membre ale Uniunii, în afară de cel în care a fost pronunţată hotărârea, va rămâne un atribut al hotărârii respective în restul statelor membre ulterior Brexitului sau nu. Argumentul în favoarea răspunsului afirmativ constă în faptul că la momentul la care a fost pronunţată, respectiva hotărâre aparţinea unui stat membru. Argumentul în favoarea răspunsului negativ este acela că la momentul la care se doreşte executarea, instanţei din statul membru sesizat i se va cere executarea unei hotărâri provenind dintr-un stat terţ.

”Considerăm că cel de-al doilea argument va prevala, întrucât potrivit Regulamentului, dispoziţiile de procedură aplicabile în acest caz sunt cele din statul membru sesizat. Or, luând exemplul C.proc.civ. român, executarea silită este un nou proces, căruia îi vor fi aplicabile dispoziţiile procedurale de la momentul la care este declanşată executarea. Iar, la acel moment, hotărârea pronunţată anterior în Regatul Unit nu se mai bucură potrivit dreptului intern (Regulamentul UE nr. 1215/2012, fiind parte integrantă din dreptul intern) de caracter executoriu de drept în România, fără parcurgerea niciunei alte proceduri”, au mai declarat Alin Grapă şi Răzvan Ionescu.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.