"Implementarea politicilor economice în perioada următoare şi perspectiva relaţiilor cu instituţiile internaţionale, în contextul incertitudinilor ce privesc procesul de numire a unui nou guvern şi, în aceste condiţii, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei a veniturilor (bugetul pentru anul 2016 este încă neconfigurat)", reprezintă potenţiale cauze de abatere în sus a inflaţiei de la traiectoria proiectată, reiese din Raportul citat.

De asemenea, presiuni inflaţioniste vor veni şi de la preţurile produselor agroalimentare, în special pe segmentul legume-fructe.

În sensul scăderii indicelui preţurilor de consum ar putea acţiona, potrivit raportului, preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (petrol şi gaze naturale).

Balanţa riscurilor legate de dinamica preţurilor administrate (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil) este una echilibrată.

Echilibrată, dar cu incertitudini ridicate, este şi balanţa legată de mediul extern, respectiv perspectivele de evoluţie a zonei euro şi a principalelor economii emergente, cu precădere China, şi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, precum şi al sustenabilităţii datoriei suverane a statului grec, mai reiese din Raport.

În ultimul trimestru, evoluţia inflaţiei a fost influenţată, în sensul scăderii, de reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie 2015, de scăderea preţurilor la combustibili şi de nivelul scăzut al anticipaţiilor inflaţioniste. În sensul creşterii preţurilor au acţionat "parcurgerea unei noi etape de liberalizare a pieţei energiei şi restrângerea deficitului de cerere agregată", mai reiese din raport.

Această restrângere a deficitului de cerere trebuie privită cu atenţie, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, având în vedere că decalajul negativ s-a restrâns semnificativ şi continuă într-un ritm extrem de rapid, astfel că în vara anului viitor vom avea un excedent de cerere. "Observăm o reducere extrem de rapidă a deficitului de cerere. La jumătatea anului viitor vom ajunge la un excedent de cerere, deviaţia PIB se va închide. Aceasta este estimarea noastră pe baza datelor din prezent privind evoluţiile economice", a spus Isărescu.

În plus, indicatorul sentimentului economic arată o îmbunătăţire foarte rapidă, pe fondul reducerilor de taxe, iar încrederea în economie arată că nu există o temere privind deflaţia, chiar dacă rata anuală a inflaţiei este la -1,7%, subliniază Isărescu.

"Aşteptările pe termen lung rămân în apropierea punctului central al ţintei (2,5% – n.r,). Atât consumatorii cât şi antreprenorii nu văd încă deflaţie în România. Asta înseamnă că se realizează faptul că inflaţia în teritoriu negativ vine dintr-o măsură fiscală. Dacă ne uităm cât de repede a crescut cererea de consum observăm că nu există temeri: se investeşte, se consumă, publicul crede că inflaţia va reintra în ţinta pe care noi o urmărim", a mai spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului, se remarcă o creştere a cererii în toate sectoarele economice: comerţul, cu cea mai rapidă expansiune, dar şi serviciile şi comerţul auto. Pe de altă parte, importul de utilaje, în special de tractoare, consemnează o creştere extrem de rapidă.

Şi investiţiile se fac simţite în cererea de construcţii, atât pe rezidenţial, cât şi pe construcţii inginereşti, a subliniat şeful BNR, menţionând, în acest context, şi revenirea creditului pentru investiţii, în special cel imobiliar.

Mugur Isărescu a îndemnat la prudenţă în privinţa politicilor salariale, în special în sectorul bugetar. 'La sectorul bugetar, parcă trebuie mai multă atenţie. Câştigul salarial brut este într-o evoluţie ascendentă vizibilă din 2013 până în prezent, ceea ce înseamnă o cerere internă semnificativ în creştere', a spus şeful băncii centrale.

De asemenea, guvernatorul a atras atenţia şi asupra faptului că salariile încep, din nou, să crească mai rapid decât productivitatea. "Dacă până spre vara anului 2014, productivitatea a devansat creşterea salariilor, începe să se formeze o diferenţă negativă. Productivitate rămâne sub creşterile salariale", a precizat Mugur Isărescu. AGERPRES/