Arhitecţii cer o clasificare a ansamblurilor rezidenţiale după standardele de calitate în contextul în care, reclamă ei, calitatea proiectelor de arhitectură şi organizare interioară a multora dintre ele este sub standardele acceptate. Ei mai avertizează că sunt realizate din materiale slabe, cu compartimentări interioare subţiri care nu durează şi care, pe termen lung, vor necesita lucrări de întreţinere pe care nu este clar cine le va suporta.

„Arhitectura ansamblurilor este realizată sub criteriile de calitate, preţul scăzut de execuţie generală (între 500 – 800 euro/mp conform analizelor financiare, cu terenul inclus) fiind dat de materiale şi finisaje slabe (…). În schimb, la vânzare preţurile medii variază între 1.400 şi 2.000 euro/mp, diferenţa fiind a dezvoltatorului“, se arată în raportul OARB. În acest sens, arhitecţii cer o echilibrare a preţurilor raportat la venitul mediu real din România.

Depopularea unor cartiere întregi

Ei oferă exemplul unor oraşe precum Viena sau Berlin, unde nu se poate obţine nicio autorizație de construcţie dacă infrastructura nu este deja creată – drumuri asfaltate, curent electric, gaze, canalizare, internet şi cablu TV. Lipsa utilităţilor promise, spun arhitecţii, a destrămat visul multor bucureşteni care se întorc acum, în 2018, în exod, înapoi în oraş. Acelaşi efect îl au şi lipsa drumurilor asfaltate, a utilităților, precum şi aglomeraţia cauzată de lipsa mijloacelor de transport din cartierele nou create.

„Zone ca Domneşti, Prelungirea Ghencea, Militari, Bragadiru sau Popeşti-Leordeni sunt sufocate dimineaţa, şansa de a ajunge la timp la serviciu fiind reală dacă se pleacă cu două ore înainte de acasă. Acest ritm nu poate fi menţinut pe termen lung, tendinţa fiind acum de depopulare a unor cartiere întregi, mai ales în zona de vest, unde se aşteaptă inert inaugurarea metroului din Drumul Taberei, de ani de zile“, mai precizează autorii raportului OARB.

Arhitecţii spun că ritmul de creştere a noilor ansambluri rezidenţiale, construite în regie proprie sau fără autorizaţie de construire, a fost mult mai mare decât puterea sau voinţa administrativă a autorităţilor locale ale judeţului Ilfov.