Avuția netă a românilor a continuat să crească și anul trecut, dar mai mult pe fondul revenirii prețurilor activelor imobiliare. Revenirea pe creștere a averii a început în 2012, iar anul trecut a avansat cu 9%, până la un total de aproximativ 220 miliarde euro, adică 11.500 de euro pe cap de locuitor, după o apreciere de 7,1% în 2015, conform Raportului asupra Stabilității Financiare al BNR. Îndatorarea a avut o dinamică mai redusă anul trecut, de doar 4%, ceea ce face ca datoria pentru fiecare persoană să fie de 1.400 de euro.

Activele nefinanciare au avut o contribuție importantă la majorarea avuției, cu o creștere de 11,3%. Dintre acestea, activele imobiliare, în care sunt incluse doar imobilele, sunt cele mai importante, dat fiind și faptul că procentul de proprietari care locuiesc în propriile case este foarte mare în țara noastră. Din totalul valorii averii, imobilele reprezintă aproape două treimi, restul fiind active financiare nete. Acestea au crescut cu 6,6%  în ultimul an, iar specialiștii BNR remarcă o diversificare marginală a acestora. Astfel, valoarea depozitelor bancare a urcat cu 9,1% în perioada septembrie 2015 – septembrie 2016, cea a pensiilor cu 29,3%, iar cea a acțiunilor cotate cu 20,1%. 

Trebuie să remarcăm totuși și faptul că polarizarea socială în distribuția averii și a veniturilor rămâne ridicată. Astfel, un procent de 20% din totalul gospodăriilor dețin peste 42,5% din venituri, iar cele mai bogate 10% gospodării obțin de 18,1 ori mai multe venituri decât cele mai sărace 10% dintre familii. Polarizarea poate fi observată în structura deținătorilor de depozite bancare, unde valoarea totală se ridică la 143 miliarde euro. Un procent de 38,4% dintre deponenți dețin doar 0,06% din structura depozitelor, adică au depozit mediu de 21 de lei, iar 38,1% dețin alte 3,5%, respectiv un depozit mediu de 1.263 de lei, de unde rezultă că majoritatea deținătorilor, 76,5%, au un depozit mediu de 640 de lei. 

În schimb, un procent dintre deponenți (1%) dețin aproape 40% din totalul economisirilor, cu o valoarea medie a depozitului de 570.000 lei. La vârf, găsim un procent de 0,1% dintre deponenți (adică aproape patru mii de persoane din totalul celor aproximativ patru milioane de deponenți) care dețin 14,4% din totalul economiilor, cu o medie de 2,44 milioane lei pe deponent. 

 

Mai prosperi, dar tot fără încredere

Într-un raport al BNR, realizat de Florin Georgescu, se arată și că rata riscului de sărăcie și excluziune socială nu s-a redus în conformitate cu creșterea economică. Rata de sărăcie a rămas la 38,8% anul trecut, mult peste media Uniunii Europene de 23,7%, în scădere cu doar 18% față de 2007, dar în condițiile unei creșteri a PIB de 36%. 
Disparitatea dintre creșterea economică și distribuția acesteia la nivelul populației este și motivul pentru care România stă prost la capitolul „încredere între oameni și între cetățeni și instituții“, reliefat de Indicele Prosperității, studiu realizat de Legatum Institute și sprijinit de Erste Group. „În România, prosperitatea a crescut ușor peste media Europei Centrale și de Est în ultimii zece ani, însă a pornit de la un prag scăzut“, se arată în raport, care notează că țara noastră a urcat pe poziția 50 anul trecut față de 57 în 2007. 

Studiul arată că în țara noastră 25,4% din populație trăiește sub pragul sărăciei, peste procentul de 17,1% din regiunea ECE și cel de 5,1% din Europa Occidentală. „Analizând sub-indicii de prosperitate, România stă cel mai bine la capitolul mediu de afaceri (locul 41) și cel mai prost la capitolul de încredere (locul 97). Cele patru componente ale capitalului de încredere sunt familia și comunitatea, implicarea civică și participarea civică“, se arată în studiu, care mai arată că recâștigarea capitalului de încredere pe viitor va juca un rol decisiv în continuarea tranziției și a convergenței veniturilor.

CIFRA

11.500 euro era valoarea averii fiecărui cetățean al României la sfârșitul anului trecut, în creștere cu 9% față de 2015