Legea nr. 1/2000 va reda fostilor proprietari si urmasilor lor o mare parte din suprafata impadurita a judetului Suceava. Directia Silvica trebuie sa retrocedeze aproximativ 121 de mii de hectare de padure, suprafata din care 38.000 ha sunt paduri particulare, iar peste 40.000 ha, paduri comunale sau obstesti. O alta suprafata de mari dimensiuni este revendicata de Arhiepiscopia Sucevei si Radautiului. Directorul Directiei Silvice Suceava, Gheorghe Flutur, crede ca dorinta asezamintelor bisericesti de a primi terenuri forestiere este o chestiune delicata: „Discutia este daca intra sau nu Fondul Bisericesc din Bucovina ca fost proprietar de paduri sau doar ca administrator, pentru a sti daca cele 380 de biserici, manastiri si schituri vor primi pana la 30 ha fiecare”. Din evidentele consultate de Prefectura, reiese ca Biserica Ortodoxa nu a fost proprietar de paduri, ci doar a administrat, prin Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, peste 190 de mii de hectare de terenuri forestiere.
Biserica nu vrea sa fie
administrator, ci proprietar
Fondul a fost constituit in 1786, sub administratia Imperiului Austro-Ungar, iar intre anii 1854 si 1870 a functionat ca institutie cu administratie proprie. Veniturile erau folosite pentru intretinerea asezamintelor de cult si pentru actiuni caritabile. Din banii obtinuti s-au construit 30 de sedii de ocoale silvice, 300 de cantoane forestiere, fabrici si pastravarii. Acum, Biserica Ortodoxa revendica aceste terenuri, reprezentantii Arhiepiscopiei sustinand ca detin acte care sa demonstreze dreptul de proprietate. Directorul general al prefecturii Suceava, Bogdan Cristache, spera ca parintele legii care-i poarta numele, deputatul taranist Vasile Lupu, „va face demersuri ca sa se dea o hotarare de guvern prin care sa se poata reinfiinta fundatia care a administrat aceste paduri in folosul Bisericii. Schiturile, manastirile si bisericile nu vor fi proprietari, dar vor beneficia de aceleasi drepturi ca orice proprietar”.
Multe alte cereri sunt depuse de urmasii razesilor lui Stefan cel Mare, si o buna parte dintre ele au mai fost depuse imediat dupa aparitia Legii nr. 169/ 1997, care acorda pana la un ha de teren forestier de persoana. Acum, aceleasi cereri sunt reinnoite, dar suprafata solicitata a crescut la 10 ha. Din analizele de pana acum, suprafata revendicata s-ar putea ridica la aproape 170.000 hectare, incluzand multe cereri ce se dovedesc ulterior a fi nejustificate. Bogdan Cristache declara ca „orice act, emis incepand cu 1865, este valabil, dar trebuie sa se faca dovada continuitatii. Sunt cazuri in care s-au facut acte de mana neoperate la cartea funciara. Sunt valabile inscrisurile, chitantele cu care s-a platit impozitul pe teren, dar trebuie sa se faca dovada ca nu exista alte acte care sa le anuleze pe acestea”. Unii dintre cei ce revendica padurile Bucovinei au inscrisuri pe piele de vitel, cu litere de aur, numite uricule, emise pe la 1821.
O mare problema este cea a intretinerii si administrarii padurilor, dupa trecerea lor in posesie. Directorul Gheorghe Flutur afirma ca incearca sa-i convinga pe viitorii proprietari sa gaseasca solutii de asociere pentru a evita impartirea in loturi mici a terenurilor forestiere. „A