Terenul arabil din România a devenit mai scump decât în Franța. Date oficiale Eurostat

Cifrele publicate marţi, 30 noiembrie, de Eurostat arată că prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. Simultan, în Franţa era de 6.000 de euro iar în Ungaria era de 4.893 de euro.

Terenul arabil din România a devenit mai scump decât în Franța. Date oficiale Eurostat

Astfel, datele Eurostat arată că cele mai mari preţuri la terenuri arabile, în rândul statelor membre UE, erau în Ţările de Jos, cu o o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019. La polul opus fiind Croaţia unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

La nivel regional, potrivit datelor disponibile cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania, cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020. Totodată, cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria, cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar.

Dacă ne referim la România, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov, 11.615 euro pentru un hectar, şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest, 6.261 de euro pentru un hectar.

De asemenea, Eurostat atrage atenția că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă.

În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. Mai mult, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile.

Cifrele transmise anterior de Eurostat

Producţia industrială a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,3% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu luna similară din 2020. Aceste cifre au fost publicate miercuri de Oficiul European de Statistică.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, singurele scăderi ale producţiei industriale în august, comparativ cu luna similară din 2020, s-au înregistrat în Portugalia (minus 7,2%) și Malta (minus 4,2%). Pe minus este şi Cehia, cu 1,4 procente. Cele mai mari creşteri anuale au fost în Belgia (29,9%), Irlanda (22,1%) şi Lituania (15,4%).

Totodată, au mai fost înregistrate creşteri ale producţiei industriale în Danemarca (12,4%), Austria (11%) și Bulgaria (10,8%). Și Polonia este pe creștere cu 10,7%, dar și Grecia cu 10,3%. Urmează Slovenia cu 8,3%, Olanda cu 5,6% și Croaţia cu 5,4%. Și Franţa a înregistrat un procent de creștere, de 5,1%, dar și Estonia şi Finlanda – ambele cu 4,4%. Urmează Luxemburg  cu 4%, Letonia cu 3,8%, Suedia  cu 2,2%, Spania cu 2%, Germania cu 1,9% şi România 1,1%.