Autorităţile chineze şi-au afirmat recent dorinţa de a modifica legislaţia pentru a autoriza deţinerea unor persoane, fără a fi formulată vreo acuzaţie, pentru o perioadă de până la şase luni, în locuri secrete şi nu la poliţie sau în închisori.
Această iniţiativă a fost aspru criticată de grupurile de apărare a drepturilor omului care cred, chiar dacă astfel de practici există deja, că noile legi ar da aparatului de securitate chinez libertatea de a proceda la ‘dispariţii forţate’.
Această practică a cunoscut o intensificare începând din luna februarie, când Partidul Comunist s-a temut de o extindere a revoltelor în lumea arabă şi în China, unde circulau apeluri la o ‘revoluţie de iasomie’, după modelul revoltei din Tunisia.
‘O legalizare a răpirilor ar expune şi mai mult persoanele arestate riscurilor de tortură şi rele tratamente’, a explicat într-un comunicat Sophie Richardson, directoare pentru China a organizaţiei Human Rights Watch, cu sediul la New York.
În aprilie, ONU şi-a exprimat îngrijorarea faţă de dispariţiile forţate ale unor militanţi pentru drepturile omului şi avocaţi chinezi, amintind că ‘dispariţiile forţate constituie o infracţiune în baza dreptului internaţional’.
Un caz celebru este cel al intelectualului disident Liu Xiaobo, distins cu Premiul Nobel pentru Pace anul trecut, care a dispărut mai mult de un an după ce a fost ridicat de poliţie, înainte de fi în cele din urmă judecat şi condamnat la o pedeapsă de 11 ani de închisoare în decembrie 2009.
Trei avocaţi proeminenţi – Teng Biao, Liu Shihui şi Li Tiantian – au fost de asemenea reţinuţi în secret şi fără să fi fost formulată vreo acuzaţie la adresa lor anul acesta.
Aceste dispariţii au loc în cel mai mare secret, fără mandat de arestare, fără explicaţii legale şi fără ca familiile celor în cauză să ştie unde sunt duşi aceştia. Interogatoriile se pot prelungi apoi luni de zile, iar activişti pentru drepturile omului au raportat cazuri de tortură.
SURSA: Agerpres
