Dintre aceştia, circa un sfert provin din Europa şi America. Statele Unite sunt pe locul doi ca sursă de studenţi străini în China, iar Franţa, pe locul 11. Românii sunt deocamdată slab reprezentaţi, dar creşterea preţurilor la universităţile din Vest ar putea face din China o destinaţie interesantă. De aceea, acest material îşi propune o scurtă trecere în revistă a plusurilor şi minusurilor acestei opţiuni.

Studii de calitate la un sfert de preţ faţă de Occident

Potrivit ARWU (Academic Ranking World Universities – 2013), cinci universităţi generaliste din China continentală se află în primele 200 în lume: două din Beijing (Pekin University şi Tsinghua University), două din Shanghai (Fudan University şi Jiao Tong University) şi una din Hangzhou (Zhejiang University). Până la locul 500 mai există câteva zeci de universităţi din China. Guvernul chinez a demarat acum câţiva ani un amplu program de susţinere a universităţilor de top, în efortul de a accede în top 100 mondial. Pe lângă aceste topuri generale, unele universităţi din China stau foarte bine în domeniul pe care sunt specializate. University of International Business and Economics (UIBE), de exemplu, locul întâi în domeniul universităţilor de economie, afaceri şi comerţ internaţional din China, se situează în primele 150 din lume pe acest segment.

Aceste prezenţe în prima linie a învăţământului modial se explică prin investiţii masive în infrastructură, prin crearea de parteneriate internaţionale şi prin aducerea de profesori de calibru – în majoritate chinezi cu stagii de pregătire în Vest, dar şi foarte mulţi profesori occidentali, specialişti recunoscuţi în domeniile lor. În aceste condiţii, faptul că, în medie, anul de studiu costă cam un sfert din cât costă în Statele Unite poate compensa lipsa unei reputaţii internaţionale la cel mai înalt nivel.

Alte avantaje

China este în plină ascensiune, iar simplul fapt că ai studiat acolo îţi poate facilita o poziţie de succes, de exemplu, într-o firmă chineză cu investiţii în Europa sau într-o firmă occidentală cu birou în Beijing, cum au mai toate firmele mari.

 Câţiva ani de studii în China aduc, în general, o bună cunoaştere a limbii chineze, care devine tot mai la modă în Vest. Pe lângă cunoaşterea limbii și familiarizarea cu obiceiurile de afaceri, şi relaţionarea socială poate fi importantă în perspectiva găsirii unui angajator chinez. Ceea ce este cu atât mai important în contextul apropierii recente dintre România şi China, care poate crea multe oportunităţi în viitorul apropiat şi mediu. Mai mult, anunţata reintroducere a cursei Tarom directe către Beijing poate rezolva problema transportului, întrucât pe această rută un bilet dus-întors București – Beijing costă cam 700 euro.

Până la terminarea studiilor, mulţi studenţi străini îşi rotunjesc veniturile prin comerţ, pur şi simplu cumpărând ieftin din China şi vânzând de 5 ori mai scump, de exemplu, pe Amazon sau site-uri similare.

Studiul în China e ieftin nu numai din perspectiva taxei şcolare, ci şi a vieţii de zi cu zi. Toate universităţile au cantine proprii la standarde occidentale, unde se poate mânca decent cu 1,5 euro, la fel ca şi la restaurantele familiale de cartier. Un bilet de metrou în Beijing, pe orice distantţă, costă 0,25 euro, tot atâta costă un kilometru cu taxiul, un bilet de autobuz costă 0,05 euro, iar o bere la supermarket, 0,3 euro.

În contextul campaniei anti-români din Vest, nu e de neglijat nici imaginea pe care o au în China românii. Spune unui chinez ca eşti român, şi fața i se va lumina: „Luo-Ma-Ni-Ya, good country!“

Viaţa la universitate e confortabilă: campusuri mari şi verzi, comunităţi mari de studenţi străini, servicii de calitate oferite studentului pentru banii pe care îi plăteşte. Cu experienţă de ani buni în gestionarea fluxului de studenți străini, universităţile chinezeşti au acum departamente specializate: atât accederea la studii, cât şi rezolvarea problemelor administrative ulterior admiterii sunt gestionate prompt de angajaţi specializaţi.

Dezavantaje

Acumulările culturale pe parcursul studiilor sunt spectaculoase şi creează studentului deschiderea către o nouă lume, dar acomodarea poate crea dificultăţi.

În China totul e altfel, de la regulile bunei cuviinţe şi până la scriere. Dacă nu vii cu o minte deschisă, obiceiuri precum scuipatul pe stradă sau îmbulzeala la metrou îţi pot crea disconfort. De asemenea, gradul redus de cunoaştere a limbii engleze în societate poate crea dificultăţi, dar optimiştii pot vedea asta ca pe o forţare spre a învăţa mai repede un minim de cuvinte chinezeşti.

Cazarea costă destul de mult raportat la alte preţuri din China, pentru că în China e boom imobiliar – cam 350 euro/lună pentru o cameră solo în cămin şi cam 150-250 euro pentru o cameră într-un apartament cu alți studenţi, în afara campusului. Pentru o garsonieră închiriată pe piaţa liberă, se plătesc cam 400 euro/lună.

În final, cel mai important dezavantaj e faptul că o diplomă de la Fudan sau Pekin University nu are aceeaşi greutate ca una de la Oxford sau Harvard. Dar, cum spuneam, compensează prin preţ şi şansa de a te alătura unei puteri economice în plină ascensiune.

  • Cinci universităţi chineze sunt în top 200 cele mai bune universităţi din lume
  • La Universiy of International Business and Economics studiază curent circa 3.120 de studenţi străini

 

Zhongxiu Zhao, vicerector University of International Business and Economics (UIBE), responsabil cu relaţiile externe:

«Multiple opţiuni pentru studenţii străini, după absolvire»

Capital: Care e viziunea conducerii UIBE cu privire la studenţii străini?
Zhongxiu Zhao: Ne respectăm tradiţia, pentru că suntem printre primele universităţi din China care au acceptat studenţi străini – mulţi­ din România – în anii 50. După nişte resturucturări în sistemul universitar, noi devenisem singura universitate din China unde se studia comerţ exterior, toţi specialiştii în domeniu fuseseră redirijaţi de la alte instituţii către noi, şi de aceea atrăgeam un mare număr de studenţi din ţările socialiste. Fireşte, pe vremea aceea curriculum-ul era pe model sovietic; azi oferim curriculum occidental, dublat de conţinut chinezesc pentru cei interesaţi să rămână şi după absolvire în contact cu cultura şi businessul chinezesc.

 

Capital: Există această posibi­litate?
Zhongxiu Zhao: În condiţiile în care China e al treilea stat din lume ca sursă de investiţii, foarte mulţi studenţi vin la noi pentru a urma o carieră într-o firmă chinezească; pentru aceştia, asigurăm târguri de joburi la universitate şi, în acelaşi timp, le oferim pregătire specifică, inclusiv cursuri gratuite de limba chineză. Mulţi se obişnuiesc atât de bine aici, încât la absolvire își deschid propriul business. Iar pentru cei care vor să continue, de exemplu, cu un doctorat, la universităţi din Vest, o diplomă obţinută la noi e o excelentă carte de vizită. Suntem în acest moment perfect conectaţi la calitatea internaţională a învăţământului economic universitar.

 

Capital: Cum a fost trecerea de la modelul sovietic la deschiderea internaţională?
Zhongxiu Zhao: S-a întâmplat prin anii 80, când am extins aria de subiecte acoperite, inclusiv printr-o facultate de drept orientată tot către business. Am trimis mulți specialişti la pregătire în Europa şi SUA, dar am beneficiat şi de un parteneriat cu Harvard Business School, care ne-a ghidat în acest proces de internaţionalizare. Am avut şi asistenţă specială de la ONU. Am fost printre primele universităţi în China cu predare bilingvă, încă din acea perioadă.

 

Capital: Câţi studenţi străini aveţi acum?
Zhongxiu Zhao: 3.120 sunt studenţi străini, adică 20% din totalul studenţilor. Limita minimă pentru ca o universitate să se poată numi „internaţională“ e de 10%, noi suntem la dublu. Conducerea universităţii le oferă acestora o atenţie specială, de la ajutor pentru acomodare în China şi până la punerea în contact cu angajatori chinezi. Cred că sunt atraşi către noi şi de locaţia foate convenabilă – centrală, dar într-o zonă liniştită, de calitatea campusului, a dormitoarelor şi sălilor de curs, dar în primul rând de reputaţia UIBE pe plan intern şi internaţional, în domeniul învăţământului universitar de afaceri şi comerţ international.