Deficitul programat în primul trimestru a fost atins, numai că execuţia arată că în vreme ce cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu 36%, cele cu dobânzile au crescut cu acelaşi procentaj.

La noua evaluare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Guvernul a prezentat o temă făcu­tă în stil propriu. Ţinta de deficit programată pentru primul trimestru a fost îndeplinită. Însă execuţia publicată de Ministerul de Finanţe indică o scădere cu 36,5% a cheltuielilor de capital, până la 2,45 miliarde de lei, şi o majorare cu un procentaj echivalent a celor cu dobânzile (până la 1,68 miliarde de lei). Concluzia ar fi că Guvernul a tăiat din cheltuielile de investiţii pentru a putea plăti dobânzile tot mai mari la împrumuturile luate pentru achitarea obligaţiilor curente.

Guvernul a bifat cerinţa FMI, dar modul în care a făcut-o este netransparent şi, implicit, îndoielnic. Cheltuielile în primele trei luni faţă de perioada similară din 2009 au coborât timid, cu doar 0,5%. Tabloul execuţiei bugetare din martie este însă destul de diferit faţă de cel de la sfârşitul lunii februarie. După ce, de exemplu, în primele două luni, cheltuielile de personal au scăzut cu numai 0,7% faţă de februarie 2009, în martie, au fost cu 8,7% mai mici decât în martie 2009. Datele reflectă evoluţia la sfârşitul fiecărei luni, de la începutul anului, şi nu cifrele înregistrate lunar.

În acest caz, explicaţia Finanţelor este insuficientă: „cheltuielile de per­sonal sunt inferioare ca urmare a celor patru zile de concediu fără plată acordate în luna decembrie 2009 personalului din sectorul bugetar, drepturile de personal acordate în luna ianuarie fiind aferente lunii decembrie“.

Un alt capitol bugetar unde în martie a avut loc o scădere a cheltuielilor faţă de primele două luni a fost cel pentru bunuri şi servicii. În februarie, Guvernul cheltuise pentru acestea cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2009, dar în martie, suma a fost cu 0,4% mai mică. În opinia FMI, mijloacele prin care a fost atinsă ţinta de deficit sunt mai puţin importante decât scopul, după cum reiese din declaraţia reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu. „Probabil că au fost făcute mai puţine cheltuieli (…) Cert este că aşa cum arată execuţia pe primul trimestru, din punctul nostru de vedere, este o execuţie corectă“, a spus acesta.

Măsuri concrete

Deciziile cu impact de reducere a cheltuielilor lipsesc şi este de aşteptat ca, la sfârşitul misiunii, FMI să propună măsuri concrete de tăiere a deficitului, cu atât mai mult cu cât prognoza de creştere economică va fi revizuită de la 1,3% la 0,8%. Pentru prima dată de la debutul actualului acord, declaraţiile FMI au fost mai puţin optimiste. Mai mult, ministrul de finanţe însuşi, Sebastian Vlădescu, se arată mai neîncrezător în economie decât FMI. „Sper ca noua prognoză a FMI să fie acoperită de realitate. Eu sunt încă prudent“, a spus Vlădescu, citat de Mediafax, după ce în februarie declara că estimarea de 1,3% i se pare realistă atâta timp cât este acceptată de forurile internaţionale.

Să facem economii pe partea de cheltuieli curente ale sta­tului (…) şi banii astfel economisiţi să-i folosim pe chel­tuieli de capital ca­re creează locuri de muncă.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

8,22 miliarde de lei a fost deficitul bugetului general consolidat în primul trimestru, sub ţinta stabilită cu FMI, de 8,25 miliarde de lei