Dusan Vujovic, care a preluat mandatul după demisia de sâmbătă a lui Lazar Krstic, s-a angajat să evite falimentul Serbiei şi a afirmat că efectul măsurilor de austeritate vor fi distribuite mai uniform în economie până în 2017.
'Vrem să reluăm discuţiile cu FMI şi sperăm ca până la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie să finalizăm acest acord, împreună cu consultările privind articolul IV', a declarat ministrul sârb de Finanţe.
El a a explicat că data estimării încheierii acordului cu FMI coincide cu aprobarea bugetului suplimentar pe 2014 şi a bugetului pe 2015. Numirea lui Vujovic, fost economist al Băncii Mondiale, trebuie aprobată de Parlament.
Serbia se confruntă cu al treilea an de recesiune din ultimii cinci ani, după ce inundaţiile severe au afectat economia ţării.
Serbia are cel mai ridicat deficit fiscal din Europa, estimat la 8,5% din PIB anul acesta.
Printre măsurile de austeritate discutate până acum se află reducerea pensiilor şi salariilor în sectorul public, concedieri în administraţia publică şi la companiile de stat, majorarea vârstei de pensionare pentru femei şi lupta împotriva economiei subterane. Unele măsuri ar putea majora rata şomajului, de aproximativ 24%, în timp ce şomajului în rândul tinerilor se ridică la 50%.
Fondul Monetar Internaţional a îngheţat în 2012 precedentul acord cu autorităţile de la Belgrad, în valoare de un miliard de euro, pentru că guvernul de la acea dată nu a respectat anumite angajamente cu privire la deficitul bugetar şi datoria publică. O încercare de a relansa discuţiile în 2013 a eşuat pentru că partidele politice nu au ajuns la un acord cu privire la măsurile de austeritate fiscală, în condiţiile în care Fondul a avertizat că un nou program de sprijin depinde de reducerea numărului de personal din sectorul public şi a sistemului de pensii.
La începutul anului Fitch a retrogradat ratingul pe termen lung în valută şi monedă locală atribuit Serbiei.
Agenţia estima, la acea dată, că datoria Serbiei va creşte la aproximativ 70% din PIB în 2015, de la nivelul actual de 63% din PIB.
Perspectivele economice ale Serbiei rămân relativ slabe şi Fitch se aşteaptă la o creştere medie sub 2% în următorii doi ani. În 2013, PIB-ul Serbiei a înregistrat un avans de 2,3%, datorită majorării exporturilor de automobile şi a producţiei agricole ridicate. Totuşi, în urma declinului consumului privat şi a nivelului scăzut al colectării taxelor, impactul asupra veniturilor publice a fost limitat. Avansul economiei ar urma să se atenueze în 2014, conform avertismentelor Fitch.
Guvernul de la Belgrad a adoptat un buget pe 2014 care prevede un deficit fiscal de 7,1% din PIB; cel mai ridicat nivel în rândul statelor din Europa de Sud-Est.
Sursa: Agerpres
