Senatorul USR PLUS Anca Dragu a fost aleasă, luni, în funcţia de preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului, obținând 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”. Social-democratul Lucian Romaşcanu, care a candidat şi el pentru această funcţie, a obţinut 51 de voturi „pentru” şi 75 de voturi „împotrivă”, transmite Agerpres.

La şedinţă au fost prezenţi 133 din cei 136 de senatori şi s-au înregistrat 7 voturi nule.

Preşedintele ales al Senatului, Anca Dragu, a declarat luni seara, în plen, că îşi doreşte ca mandatul său să stea sub auspiciul noţiunii de respect, menţionând că va fi un preşedinte echidistant şi corect, fără să ţină cont de culoarea politică.

„Vă asigur că voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor. Respect înseamnă că Senatul trebuie să revină la rolul său legitim, adică un for al dezbaterilor şi nu un instrument al intereselor înguste de grup. Politicienii trebuie să se gândească exclusiv la binele public, nu la binele personal.”, a subliniat preşedintele Senatului.

Își propune simplificarea procedurile birocratice din Senat

Ea a menţionat că îşi propune ca Senatul României să fie o instituţie „transparentă, deschisă oamenilor”, să recâştige prin „deschidere şi profesionalism” încrederea românilor în Parlament – instituţia cea mai importantă şi reprezentativă într-o democraţie, în condiţiile în care, „în acest moment, Parlamentul se află la cote minime în ceea ce priveşte gradul de încredere, sub 10% în ultimele sondaje, pe ultimul loc între instituţiile statului român”.

Dragu a mai precizat că îşi propune să simplifice procedurile birocratice din Senat, prin creşterea gradului de digitalizare, adăugând că dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze la „vremurile ce sunt în schimbare”.

„Îmi propun să creştem gradul de digitalizare a instituţiei Senatului pentru a simplifica procedurile birocratice ce consumă timp şi pentru a veni mai aproape de cetăţean facilitând accesul oricărui cetăţean român la documentele de interes public şi la activităţile pe care le desfăşurăm. Vremurile sunt în schimbare, dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze. Îmi propun, de asemenea, să legiferăm în baza studiilor de impact şi analizelor de oportunitate şi să creştem capacitatea Parlamentului de a urmări rezultatele aplicării legilor. Să legiferăm cu bună credinţă, având în vedere exclusiv bunăstarea şi interesele românilor”, a susţinut şeful Camerei superioare a Parlamentului.

Nu în ultimul rând, Anca Dragu a relevat faptul că o femeie a ajuns cel de-al doilea om în stat.

„Mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, într-o ipostază în care s-au mai aflat 46 de persoane, atâţia preşedinţi având Senatul din 1864 de la înfiinţare şi până astăzi. Astăzi este o premieră, asistăm la un moment unic în istoria României, prima zi în care preşedintele Senatului – cel de-al doilea om în stat – este o femeie. Un gând care mă onorează şi mă responsabilizează. Sper ca acest moment să reprezinte o încurajare şi o motivaţie în plus pentru implicarea cât mai multor femei în politică şi în viaţa socială în general”, a conchis preşedintele Senatului.

Acordul de guvernare prevede că Ludovic Orban va fi președintele Camerei Deputaților

Acordul de guvernare 2020 – 2024, semnat luni de liderii PNL, USR PLUS şi UDMR, prevede că propunerea pentru funcţia de prim-ministru este Florin Cîţu, pentru preşedinte al Senatului – Anca Dragu, iar pentru preşedinte al Camerei Deputaţilor – Ludovic Orban.

„România trece, împreună cu întreaga lume, printr-o criză fără precedent. Ne asumăm responsabilitatea pentru a conduce ţara noastră în vremuri dificile. O facem cu deplina convingere că România, cu decizii ferme pentru binele comun, poate ieşi întărită atât din pandemie, cât şi din dificultăţile economice care decurg din aceasta”, se arată în document.

Liderii coaliţiei menţionează, în textul acordului, că „perioada de tranziţie post-comunistă trebuie să se încheie”, apreciind că „statul român are nevoie de reforme profunde pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor societăţii în secolul 21”.

Grupurile parlamentare din Senat şi-au ales conducerea

Grupurile senatoriale şi-au anunţat, luni, în plen, conducerea pentru prima sesiune ordinară din legislatura 2020 – 2024.

Grupul senatorial al PSD, care are 46 de membri, este condus de Lucian Romaşcanu, vicelideri fiind Liviu-Lucian Mazilu, Liliana Sbârnea, Florian Bogdan Matei Bodog, iar secretar – Cristina Stocheci.

Grupul senatorial al PNL, care are în componenţă 41 de senatori, îl va avea ca lider pe Virgil Guran, vicelideri Eugen Ţapu Nazare, Cristina Ioan, Cristian Chirteş, Ion Iordache, Nicolae Neagu, Dănuţ Bica, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgărlaş, secretar – Liviu-Dumitru Voiculescu.

Grupul USR PLUS din Senat, format din 25 de membri, este condus de Radu Mihai Mihail, vicelideri fiind Dragoş Popescu, Narcis Mircescu, Simona Spătaru şi Robert Zob.

Cei 14 senatori AUR sunt conduşi de Claudiu Târziu, cu vicelideri Sorin Lavric şi Rodica Boancă, secretar – Diana Şoşoacă.

Grupul senatorial UDMR are 9 membri şi va fi condus de Atilla Csecke, vicelider – Laszlo Fejer, secretar – Karoly Zsolt Császár.

Sursă foto: INQUAM/George Călin