Scandalul privind o eventuală redesenare a graniţelor din Balcani pare să ia, încet încet, sfârşit. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a indicat, luni, faptul că Uniunea Europeană “nu este absolut deloc favorabilă” modificării frontierelor în Balcanii de Vest.

La ce se referea nota diplomatică?

“Nu suntem absolut deloc favorabili vreunei schimbări a frontierelor”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer, în cadrul unei conferinţe de presă.

Declaraţia se referă la nota diplomatică neoficială ce a pus pe jar ţările din regiune, propunând destrămarea Bosniei şi unirea Kosovo cu Albania, scrie agenţia Reuters.

Acest document controversat a circulat în rândul oficialilor de la vârful Uniunii Europene. El propunea încorporarea unor părţi din Bosnia şi Herţegovina în Serbia şi Croaţia, pentru a ajuta la integrarea în Uniune a acestor regiuni.

Alarma s-a dat imediat în Bosnia în urma acestor discuţii. Bosniacii au perceput totul ca pe o ameninţare la unitatea teritorială a ţării, la două decenii după ce conflicte etnice au dus la război în regiune.

Nota diplomatică nu a fost asumată oficial de nicio ţară, iar jurnaliştii Reuters nu au reuşit să verifice independent autenticitatea acesteia.

Şase state din Balcani îşi doresc să devină parte a blocului comunitar

Croaţia şi Slovenia, două dintre fostele republici iugoslave, au reuşit deja să adere la Uniunea Europeană. Pe de cealaltă parte, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia, Albania şi Kosovo îşi fac în continuare planuri pentru aderare.

Potrivit oficialilor europeni, aceste ţări trebuie să-şi rezolve mai întâi conflictele cu vecinii şi să realizeze progrese în reformele democratice înainte de a adera la blocul comunitar. Acesta îşi doreşte însă să menţină legături strânse cu regiunea din vecinătatea sa, unde Rusia şi China îşi sporesc şi ele influenţa, mai scrie Reuters.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat luni, după ce a avut convorbiri cu preşedintele sârb Aleksander Vucic la Bruxelles, că Uniunea doreşte “să continue să vadă evoluţii pozitive în respectarea statului de drept” în Serbia, în cadrul negocierilor de aderare.

Cei doi au discutat şi despre convorbirile Belgradului cu Kosovo, o ţară care în trecut a fost parte a Serbiei şi a cărei independenţă nu este recunoscută de mai multe state UE, printre care şi România.

Liderii din Macedonia de Nord şi Kosovo sunt şi ei aşteptaţi la Bruxelles în această săptămână.

Blocul comunitar ar susţine construcţia unei căi ferate între Belgrad şi Macedonia de Nord, ale cărei speranţe de a începe oficial negocierile de aderare cu UE au fost spulberate anul trecut de un veto din partea Bulgariei, a mai precizat von der Leyen.

Cei care susţin ideea de a răsplăti Skopje pentru reglementarea chestiunii numelui cu o altă ţară UE, Grecia, speră că venirea unui nou guvern la Sofia ar putea duce la o schimbare de direcţie din acest punct de vedere, dar având în vedere criza politică de la Sofia nu se întrevede o astfel de evoluţie imediată.

Sursa foto: Dreamstime