Se schimba harta Europei? Răspunsul a venit direct de la Germania, care respinge o redesenare a graniţelor în vestul Balcanilor. Această idee a fost ”pusă în sertar”, potrivit ministrului german de Externe, Heiko Maas, transmite Reuters, citat de News.ro. Subiectul a fost prezentată într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene. Tema i-a alarmat pe bosniaci, care au văzut-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor, la două decenii după ce conflictele etnice au condus la război în regiune.

Nota, văzută de Reuters, sugerează că crearea Serbiei Mari, a Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari ar putea ajuta la rezolvarea tensiunilor naţionale care împiedică integrarea europeană a regiunii.

Imediat însă au venit precizări de la vârful UE. Un diplomat de la Bruxelles a declarat că statele membre ale UE nu au discutat ideea. “Ideea că lucrurile pot fi rezolvate cu linii noi pe o hartă nu este doar nerealistă, dar este periculos să iniţiezi chiar această discuţie”, a declarat Maas reporterilor din Pristina, capitala Kosovo.

Detalii despre schimbarea frontierelor

Ce se întâmplă cu adevărat în ceea ce privește schimbarea granițelor? “Ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement”, a punctat el. Acesta a susținut că se bucură că ideea a fost “pusă înapoi într-un sertar sau, sperăm, în tocătorul istoriei”.

Nota diplomatică a UE a fost difuzată pentru prima dată presei slovene.

Primul ministru sloven Janez Jansa a negat relatările presei, că ar fi trimis nota preşedintelui Consiliului European Charles Michel, care prezidează reuniunile la nivel înalt ale UE, ca o propunere cu privire la modul de tratare a regiunii după ce Slovenia va prelua preşedinţia UE în iulie. Tensiunile etnice din fosta Iugoslavie s-au înrăutăţit după moartea liderului Josip Broz Tito, în 1980, culminând cu prăbuşirea federaţiei iugoslave în 1992 şi războaiele balcanice din anii 1990.

Aproximativ 100.000 de oameni au fost ucişi în Bosnia, unde sârbii şi croaţii au încercat să-şi formeze propriile lor state etnice. Două foste republici iugoslave, Croaţia şi Slovenia, au aderat la UE. Muntenegru, Serbia, Republica Macedonia de Nord, Bosnia şi Kosovo – care au făcut parte din Serbia – speră, de asemenea, să adere. Albania încearcă, de asemenea, să obţină calitatea de membră.