“Nu trebuie reluat votul în Camera Deputaților. Nu poți să votezi până îți iese”, a declarat Kelemen Hunor. Acesta consideră că procesul de vot nu trebuia reluat în Camera Deputaților. “Procedura a fost o porcărie”, a declarat acesta.

UDMR a votat împotriva adoptării Legii privind combaterea spălării banilor. “Nu este normal să amesteci Organizațiile Neguvernamentale în această lege”, a declarat Kelemen Hunor.

“Au fost câțiva deputați care și-au exercitat votul și nu a fost preluat de sistemul informatic. După vot mai mulți colegi au spus că o consolă are problemă la vot”, a declarat Dragnea. 

“Liviu Dragnea a apela la șantaj împotriva colegilor”, a declarat Raluca Turcan.

„Pentru PSD nu există reguli nici în politică, nici în instituţii. Votul de astăzi şi modul în care s-a procedat arată că distanţa între penali şi tot ceea ce înseamnă normă într-o instituţie este foarte mică sau aproape nu există pentru PSD. Este o sfidare la adresa întregii societăţi. Este diabolic modul în care oamenii ăştia pot confisca instituţii şi mutila proceduri parlamentare doar pentru a-şi atinge obiectivele. (…) Eu am solicitat să intervin, pe procedură, pe acest vot, nu mi s-a dat voie nici să intevin”, a spus Tomac, la Palatul Parlamentului. 

Liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, a cerut reluarea votului la proiectul legii privind combaterea spălării banilor pe motiv că au fost „colegi în sală care nu au apărut la vot”. După reluarea votului, proiectul a fost adoptat cu 170 de voturi „pentru” şi 70 – „împotrivă”. „Proiectul de lege a fost adoptat. V-aţi bucurat prea devreme”, a afirmat preşedintele de şedinţă Florin Iordache. 

Iniţial, proiectul a fost respins de Camera Deputaţilor, fiind întrunite doar 163 de voturi „pentru” din cele 165 necesare.Proiectul transpune mai multe directive europene referitoare la combaterea spălării banilor. 
Textul adoptat prevede ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului, printre care şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, toţi beneficiarii. Conform unui amendament stabilit luni în Comisia juridică, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, sunt exceptate de la aceste prevederi şi nu vor fi entităţi raportoare. 

 

Proiectul mai prevede şi interzicerea emiterii de acţiuni la purtător. 

Conform textelor adoptate, la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, sub sancţiunea nulităţii absolute. 

„Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (…) Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii”, prevede textul adoptat. 

Deputaţii au mai decis ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi. Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale. 

 

Astfel, a fost înlocuit termenul de „persoane expuse politic” cu cel de „persoane expuse public”. 

Membrii familiei persoanei expuse public sunt, în sensul prezentei legi, soţul persoanei expuse public sau concubinul acesteia/ persoana cu care aceasta se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, copiii şi soţii ori concubinii acestora, persoanele cu care copiii se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, părinţii. 

Textul proiectului mai prevede că aceste persoane nu mai sunt considerate expuse public după împlinirea unui an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă. 

Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă. 

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către ANAF rapoarte pentru tranzacţii cu sume în numerar, rapoarte privind transferurile externe în şi din conturi şi rapoarte privind activităţile de remitere de bani primite de la entităţile raportoare care au obligaţia transmiterii informaţiilor respective către Oficiu. 

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: