„Rămânem la strategia noastră iniţială, care ne-a fost validată şi în discuţiile cu alţi parteneri europeni care se află mult în faţa noastră, cum este Estonia, şi am veşti bune: identitatea electronică online este un proiect pe care noi l-am demarat. Este un proiect pe termen mediu, cu un termen de finalizare de trei ani de zile, dar avem un alt tip de abordare astăzi la Autoritatea pentru Digitalizarea României, în sensul în care vom livra pe parcurs, în etape intermediare, anumite funcţionalităţi ale proiectului, astfel încât ele să poată să fie utilizate de către cetăţenii României.

Practic, vom avea la nivel naţional o identitate electronică unică pentru toate platformele publice oferite cetăţeanului şi poate nu numai. Un fel de „login” cu Google sau Facebook, spre exemplu astăzi, un serviciu similar pentru serviciile publice care va garanta o identitate de un nivel semnificativ sau ridicat. Vom şti cert că persoana care accesează o platformă care oferă servicii publice este persoana care şi pretinde a fi. Astfel, nu vor mai exista niciun fel de justificări din partea unor autorităţi că nu pot să ofere orice tip de serviciu în mediul online.

Practic, toate vor fi în spatele acestei identităţi, pilon esenţial al digitalizării serviciilor în România (…). Am reuşit să semnăm acest contract de finanţare, startul a fost luat şi intrăm în fază de implementare. E complicat să promiţi termene în România, pentru că există această etapă birocratică ce ţine de achiziţiile publice, cu riscurile de rigoare, dar vom încerca să le diminuăm şi pe acestea. Sper, totuşi, să livrăm etape intermediare”, a spus Sărmaş.

Ce proiecte urmează să fie implementate

Totodat, oficialul ADR a amintit de alte proiecte aflate în curs de implementare, precum interoperabilitatea bazelor de date, serviciul de cloud guvernamental şi portalul unic în care cetăţenii pot accesa toate tipurile de servicii în relaţia cu administraţia.

„Al doilea proiect extrem de important, pentru care vom veni cu două-trei implementări în următoarea perioadă, este cel de interoperabilitate, eterna problemă a României care plimba cetăţenii de la o instituţie la alta pentru a duce informaţii pe care statul le are deja. Sunt acele baze de date care sunt izolate. Fiecare instituţie consideră că este stăpâna datelor pe care le deţine şi cetăţeanul are datoria să vină, să le preia şi să le ducă pe hârtie de multe ori dintr-o parte în alta… Interoperabilitatea reprezintă acele autostrăzi digitale care ajută la transferul datelor dintr-o parte în alta, astfel încât să câştigăm enorm de mult timp.

Noi am reuşit cumva să creăm în această perioadă insule de interoperabilitate, dar nu am reuşit să implementăm un proiect amplu. Suntem foarte aproape de a veni cu o soluţie pe termen mediu. Nu aş vrea să uităm de alte două proiecte: proiectul de infrastructură de cloud guvernamental – avem şansă să-l semnăm până la sfârşitul acestui an, respectiv proiectul de portal unic unde cetăţenii îşi pot accesa toate serviciile. Astăzi, românii nu mai vor să se plimbe pentru un serviciu. Vor mai mult decât servicii online şi evenimente de viaţă digitalizate”, a explicat Sărmaş.