„Oficialii Federal Reserve par acum deschişi la implementarea ratelor dobânzilor negative pentru a combate următor recesiune gravă, chiar dacă au respins această opțiune în timpul celei mai întunecate crize financiare, în 2009 și 2010. "Unele dintre experiențele din Europa sugerează că putem folosi ratele dobânzilor negative, iar costurile nu sunt la fel de mari cat erau anticipate", a declarat William Dudley, președintele Fed New York, într-un interviu pentru CNBC. Fed, sub fostul presedinte Ben Bernanke a luat în considerare folosirea ratelor negative în timpul crizei financiare, dar până la urmă ideea a fost respinsă. "Am decis – chiar și în timpul perioadei când economia era în stare gravă și eram destul de departe de obiectivele noastre – să nu implementăm rate ratele ale dobânzilor negative, din cauza unor îngrijorare potrivit cărora costurile ar putea depăși beneficiile", a declarat Dudley. Ben Bernanke a declarat săptămâna trecută pentru Radio Bloomberg că nu a implementa rate negative pentru că i-a fost "frică" de faptul că ratele dobânzilor la zero ar avea efecte negative asupra fondurilor piețelor monetare – o preocupare că nu ar fi în măsură să recupereze comisioanele de gestionare – și că piață de fonduri s-ar putea să nu funcționeze. Personalul i-a comunicat că beneficiile nu au fost mari”, mai scrie MarketWatch.com

„Bancherii se confruntă în privinţa modului în care pot sprijini piețele emergente”, titrează The New York Times.

“După o săptămână de discuții la Lima, bancherii și factorii de decizie politică au fost de acord că volumul investițiilor piețelor emergente este una dintre cele mai importante provocări ale economiei globale. Dar participanţii nu au ajuns la un consens cu privire la modul în care se poate reglementa acest lucru. Esenţa dezbaterii a fost dacă decizia Fed de a ţine ratele dobânzilor aproape de zero a crescut încrederea investitorilor în piețe sau, dimpotrivă a scăzut-o. Participanții la reuniune au încercat să caute o soluţie la fluxurile persistente de bani care care pornesc de pe pieţele emergente în căutare de investiții mai sigure. "Nu am văzut niciodată așa ceva", a spus Hung Tran, Senior Executive la Institutul de Finanțe Internaționale, un grup comercial băncar la nivel mondial. Tran a spus că că se aşteaptă la ieșiri nete de pe piețele emergente în jurul valorii de 800 de miliarde de de dolari pentru acest an si anul viitor – de departe cea mai mare sumă de când instituțiile au început să investească în aceste piețe, la sfârșitul anilor 1980. Teama este că aceste cifre ar putea crește în mod substanțial, mai ales în cazul în care moneda Chinei slăbește și mai mult. Asta ar putea duce la o criză în lanţ a economiilor emergente.”

“Şiiţii din Irak salută intervenţia Rusiei în Siria”, mai scrie The New York Times.

“Una dintre cele mai populare postări de pe Facebook în inima șiită a Irakului este o imagine photoshopată cu președintele rus Vladimir Putin îmbrăcat în ţinuta unui şeic din sudul tribal. Invazia americană din 2003 care l-a răsturnat pe Saddam Hussein a adus la putere o majoritate șiită din Irak. Statele Unite ale Americii au preluat frâiele acum peste un an, în vederea unei coaliții care să execute lovituri aeriene din Siria și Irak împotriva militanții sunniți ale Statului Islamic. Dar cu lupta împotriva Statului Islamic aflată în impas, intervenţia militară rusă în Siria vecină, precum și leadership-ul „Şeicului” Putin, sunt aplaudate de rezidenții centrului de putere șiită. Avioanele rusești au continuat să lovească ținte din Siria duminică, a declarat Ministerul rus al Apărării. "Oamenilor din stradă le pasă acum doar de felul în care este dat afară ISIS din Irak" spune Ibrahim Bahr al-Ulum, membru al Parlamentului Irakului. "Ei simt acum că Rusia este mult mai serioasă decât ​​Statele Unite."

„Potrivit lui Putin, campania Rusiei în Siria este mai eficientă decât a Statelor Unite”, scrie Bloomberg.

„Președintele rus Vladimir Putin a apărat campania Rusiei de lovituri aeriene și cu rachete de croazieră asupra țintelor teroriste din Siria, în timp ce cei oficialii din Arabia Saudită au înmuiat poziția guvernului lor cu privire la soarta lui Bashar al-Assad. Putin a discutat despre campania Rusiei în Siria cu ministrul Apărării din Arabia Saudită, Mohammed Bin Salman, care a semnalat dorința de a lăsa pe al-Assad la putere mai mult timp, în timp ce miniștrii de Externe ai ambelor ţări s-au întâlnit pentru a discuta situaţia din Siria. Campania de bombardamente a lui Putin în sprijinul aliatului său al-Assad a luat prin surprindere SUA și NATO și a pus în umbră diplomația în privinţa modului de abordare a conflictului. Reuniunea a avut loc la Soci, staţiune balneară în sudul Rusiei, în prezenţa, printre alţii, a ministrului de Externe Serghei Lavrov şi al Energiei Aleksandr Novak. Preşedintele rus a discutat tot duminică, în marja Marelui Premiu de Formula 1 al Rusiei, cu prinţul moştenitor al emiratului Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed Al Nahyan. "Avem o strânsă cooperare de mai mulţi ani cu Arabia Saudită în legătură cu criza siriană. Astăzi, preşedintele Putin a reiterat înţelegerea noastră faţă de îngrijorarea exprimată de Arabia Saudită", a declarat jurnaliştilor Serghei Lavrov. "Cele două părţi au confirmat că Arabia Saudită şi Rusia au obiective similare cu privire la Siria. Înainte de toate, este vorba de a nu permite unui califat terorist să preia controlul asupra întregii ţări", a adăugat el.”

“Iată ce înseamnă pentru petrol intervenţia Rusiei în Siria", scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Rusia a intervenit militar în Siria la sfârşitul lunii Septembrie, într-o escaladare majoră a războiului care durează de 54 de luni, transformând o situație deja spinoasă în ceva cu mult mai complex. Demn de notat este faptul că mulți dintre jucătorii geopolitici direct sau indirect implicaţi în conflictul sirian sunt de asemenea producători de petrol la nivel mondial. În consecinţă, este demn de remarcat ceea ce înseamnă  intervenţia militară rusă în Siria pentru producătorii din domeniul energiei şi pentru preţurile petrolului la nivel mondial.”

“Obama spune că strategia lui Putin în Siria este motivată de slăbiciune”, titrează The Wall Street Journal.

„Președintele Barack Obama a declarat că ofensivă militară a Rusiei în Siria, care durează de aproape două săptămâni vine dintr-o poziție de slăbiciune, după ce administrația Obama a fost criticată că ar fi fost prinsă pe picior greşit de mobilizarea Moscovei. Într-un interviu la CBS’s 60 Minutes de duminică, Obama a declarat ca recenta începuta campanie militară terestră, aeriană şi pe mare în sprijinul regimului președintelui Siriei, Bashar Al-Assad demonstreaza ca strategia privind Siria a președintelui rus Vladimir Putin a eșuat. Rusia a început atacurile aeriene în Siria la sfârşitul lunii Septembrie, iar Moscova a intensificat atacurile împotriva opozanţilor regimului Assad miercuri, săptămâna trecută, odată cu primele bombardamente de pe mare.”

“Atacul sinucigaș aruncă Turcia adânc în criză”, mai scrie Wall Street Journal.

„Atentatele sinucigașe din weekend care au ucis cel puțin 97 de persoane în capitala turcă au adâncit tulburările și polarizarea politică într-o țară care este esențială în lupta împotriva grupării extremiste Stat islamic şi în criza imigranți din Europa. Protestatarii s-au adunat duminică la mică distanță de locul celui mai grav atac terorist din istoria modernă a Turciei. Au scandat ocazional lozinci antiguvernamentale, numindu-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan "criminal", acuzând autorităţile de incapacitate de a preveni atacul. Nici un grup nu a revendicat responsabilitatea pentru atacurile sinucigaşe care amenință să destabilizeze și mai mult aliatul-cheie al SUA și NATO măcinat de luni de conflicte între separatiștii kurzi și forțele de securitate. Oficialii turci au declarat că principalii suspecți în atentatele din Ankara sunt Statul Islamic, grupul separatist kurd PKK și militanții de stânga.”

„Un bombardament israelian a ucis o femeie şi un copil în Gaza”, scrie Le Monde.

“O femeie însărcinată și fiica ei au fost ucise dumincă dimineaţă într-un atac aerian israelian în Gaza, potrivit unor surse palestiniene, o zi de violenţe din cea de-a treia intifadă. Nur Hassan, de 30 de ani și fiica ei de 2 ani au fost ucise într-un bombardament care le-a distrus casa, în nordul Fâșiei Gaza. Alte trei persoane au fost prinse sub dărâmături. Armata israeliană a declarat că raidul a vizat "două ateliere ale Hamas, de producere a armelor" şi constituie un răspuns la două rachete trase din Gaza sâmbătă. Poliția israeliană au spus că a dejucat un atac sinucigaș, de data aceasta în Cisiordania, primul de la începutul acestui nou val de violențe. Un palestinian în vârstă de 13 de ani, a fost, de asemenea, împușcat mortal duminică de forțele de securitate israeliene la un punct de control de la nord de Ramallah, în Cisiordania ocupată, a declarat Ministerul palestinian al Sănătății, în timp ce un nou atac cu arme albe a făcut patru răniți în Israel.”

„Ocupația israeliană este radacina conflictului din Palestina, spune Marwan Barghouti”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.

“Liderul palestinian încarcerat Marwan Barghouti a transmis duminică un mesaj comunităţii internaţionale abordând cauzele violenţelor dintre palestinieni şi israelieni, în timp ce a cerut “noii generaţii de palestinieni” să reziste ocupaţiei israeliene. Într-un articol pentru The Guardian scris în celula închisorii Hadarim  – prima sa poziţie publică pentru o publicaţie internaţională since 2002 – Barghouti a spus că se alătură poziţiei generale care caută să identifice cauzele violenţelor: negarea libertăţii palestinienilor. Recentele violenţe au făcut încă doi morţi palestinieni sâmbătă la frontiera Fâşiei Gaza, în timp ce mii de persoane şi-au exprimat mânia şi revolta cu ocazia funeraliilor. În Ierusalimul de Est, doi tineri palestinieni de 16 şi 19 ani au fost împuşcaţi de poliţişti israelieni aproape de Oraşul Vechi, după ce răniseră uşor cu cuţitul în două atacuri separate doi evrei ultraortodocşi, precum şi doi poliţişti israelieni. Armata israeliană a explicat că a deschis focul pentru că palestinienii, intraţi în “no man's land” – “ţinutul nimănui”- au atacat bariera şi ameninţau să facă o breşă şi să ia cu asalt comunităţile israeliene din apropiere. Secretarul de stat american John Kerry a exprimat sâmbătă prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas "profunda îngrijorare" în legătură cu violenţele din Ierusalim şi Cisiordania. Kerry a discutat "separat" cu cei doi lideri sâmbătă pentru a le exprima "profunda îngrijorare" şi "a-şi oferi sprijinul pentru iniţiative ce vizează restabilirea calmului cât mai curând posibil", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Kerry i-a invitat pe cei doi lideri "să respecte status quo-ul în cuvinte şi fapte" pe Esplanada Moscheilor, loc sfânt pentru musulmani şi evrei dar sursă de tensiune recurentă şi "să oprească actele şi discursurile incendiare ce cresc tensiunea". Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a atras duminică atenţia asupra oricărei acţiuni "disproporţionate" de represalii în Orientul Mijlociu, în convorbiri telefonice separate cu premierul israelian şi preşedintele Autorităţii Palestiniene.”

Te-ar putea interesa și: