La reuniune vor participa ministrul Industriei şi Energiei din Republica Azerbaidjan, Natig Aliyev, ministrul Energiei din Georgia, Alexander Khetaguri, ministrul Dezvoltării Naţionale din Republica Ungară, Tamas Fellegi, ministrul Economiei din România, Ion Ariton, alături de reprezentanţi ai companiilor partenere de profil ale proiectului – SOCAR, GOGC, MVM şi Romgaz.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, vineri, că pentru dezvoltarea proiectului există interes şi din partea altor state din regiune. Potrivit şefului diplomaţiei române, interesul manifestat pe canale diplomatice de alte state din regiune de a se asocia proiectului AGRI reprezintă dovada faptului că acesta este ‘un proiect viabil, oportun şi, mai ales, realizabil’.
‘Rămâne să vedem cum rezolvăm o serie de probleme tehnice legate de constituirea terminalului LNG de la Constanţa, dar avem deja, pe tot traseul, porţiuni de infrastructură construite, incluzând aici interconectorul Arad-Szeged. Georgia, de asemenea, mai are o parte de construcţie pe propria ei infrastructură, deci bugetul acestui proiect nu este deloc disproporţionat şi suntem hotărâţi să parcurgem cât de rapid posibil paşii spre implementarea lui’, a afirmat ministrul român de Externe.
Compania de execuţie a proiectului AGRI va fi înfiinţată în a doua jumătate a anului 2011, iar la aceasta vor participa Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, studiul de fezabilitate urmând să fie finalizat în primele şase luni ale acestui an, a declarat recent pentru Agerpres, Tudor Şerban, consilierul ministrului Economiei.
‘Studiul de fezabilitate pentru realizarea proiectului AGRI ar putea dura şase luni. Astfel, după prima jumătate a anului 2011 putem vorbi despre înfiinţarea companiei de execuţie a gazoductului. Din companie vor face parte Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria’, a afirmat Tudor Şerban.
De asemenea, acesta a precizat că societatea care va realiza studiul de fezabilitate – AGRI LNG Project Company – a fost înfiinţată în luna ianuarie 2011.
Proiectul AGRI, considerat de autorităţile române cel mai ieftin pentru transportul gazelor naturale din Marea Caspică şi Asia Centrală către Europa, urmăreşte ruta Baku-Kulevi-Constanţa. Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până la Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminaul LNG.
Într-o primă fază, ar putea fi livrate între trei şi opt miliarde metri cubi, urmând să crească la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

Te-ar putea interesa și: