Auditurile efectuate la câteva instituții financiare mari înainte de criză și după declanșarea acesteia s-au încheiat cu rapoarte de audit pozitive („opinie fără rezerve”), în ciuda gravelor probleme intrinseci care afectau sănătatea financiară a instituțiilor în cauză. Rapoartele de inspecție recente ale autorităților naționale de supraveghere conțin de asemenea critici la adresa calității auditurilor.

De aceea, Comisia Europeană a adoptat astăzi o serie de propuneri, care urmează să clarifice rolul auditorilor și să introducă norme mai stricte pentru sectorul de audit, vizând în special consolidarea independenței auditorilor, precum și creșterea diversității pieței de audit, caracterizată în prezent de un grad ridicat de concentrare.

Comisia propune totodată crearea unei piețe unice a serviciilor de audit legal, ceea ce ar permite auditorilor ca, odată ce au fost autorizați într-un stat membru, să-și poată exercita liber și fără impedimente profesia oriunde în Europa.

Există de asemenea propuneri pentru o abordare mai consolidată și mai coordonată a supravegherii auditorilor în UE. Toate aceste măsuri ar trebui să amelioreze calitatea auditurilor legale din UE și să restabilească încrederea în situațiile financiare auditate, în special cele ale băncilor, ale societăților de asigurare și ale marilor companii cotate la bursă.
Ce propune Bruxelles-ul?
Propunerile privind auditul legal al entităților de interes public, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și companiile cotate la bursă, au în vedere măsuri de consolidare a independenței auditorilor și de creștere a dinamismului pieței de audit legal.

Principalele măsuri în acest sens sunt:

Rotația obligatorie a firmelor de audit: Firmele de audit vor fi obligate să se rotească după o perioadă de colaborare de maximum șase ani (cu câteva excepții). Trebuie să treacă o perioadă de patru ani înainte ca o firmă de audit să poată fi angajată din nou de același client. Perioada după care rotația este obligatorie poate fi prelungită la nouă ani, în cazul auditurilor comune, adică dacă entitatea supusă auditului numește mai mult de o firmă pentru a realiza auditul, ceea ce poate crește calitatea auditului efectuat, conform „principiului celor patru ochi”. Auditurile comune nu sunt obligatorii, dar sunt încurajate.

Procedură de licitație obligatorie: Entitățile de interes public vor avea obligația de a lansa o procedură de licitație deschisă și transparentă atunci când selectează un nou auditor. Comitetul de audit (al entității auditate) trebuie să fie implicat îndeaproape în procedura de selecție.

Alte servicii decât auditul: Se va interzice firmelor de audit să ofere clienților lor alte servicii decât cele de audit. În plus, marile firme de audit vor fi obligate să separe activitățile de audit de activitățile care nu sunt legate de audit, pentru a evita orice risc de conflict de interes.

Supravegherea europeană a sectorului de audit: În plus, având în vedere contextul global al auditului, este important ca supravegherea rețelelor de audit să facă obiectul unei coordonări și al unei cooperări atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. Prin urmare, conform propunerii Comisiei, coordonarea activităților de supraveghere a auditorilor ar urma să fie asigurată în cadrul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP).

Exercitarea profesiei de auditor oriunde în Europa: Comisia propune crearea unei piețe unice a auditurilor legale prin introducerea unui pașaport european pentru profesia de audit. Astfel, conform propunerilor Comisiei, firmele de audit vor putea să-și ofere serviciile oriunde în UE și să ceară tuturor auditorilor legali și firmelor de audit să respecte standardele internaționale de audit atunci când efectuează audituri legale.

Reducerea birocrației pentru micii auditori: Propunerea permite de asemenea aplicarea proporțională a normelor în cazul firmelor mici și mijlocii.