Finanţele se opun plăţii TVA după încasarea facturii, aprobată de Senat, invocând directivele UE. Experţii în taxe le contrazic, dar avertizează că administrarea măsurii va fi greoaie şi pentru firme.

Cu puţină bună voinţă, Ministerul de Finanţe ar putea găsi soluţii pentru punerea în practică a prevederii referitoare la plata TVA după încasarea facturii, votată deja în Senat. Iniţiativa este însă respinsă de oficialii instituţiei, deşi este solicitată de mediul de afaceri de mai bine de un an, pentru că ar reduce simţitor încasările bugetare.

De teamă că nu are pârghii contra evaziunii, Ministerul de Finanţe refuză să dea o mână de ajutor firmelor de bună-credinţă şi argumentează, prin vocea secretarului de stat Graţiela Iordache, că măsura nu se poate aplica pentru că ar contraveni normelor europene în materie de TVA.

Experţii în fiscalitate arată că, dimpotrivă, directivele europene permit plata TVA după încasarea facturii, ce-i drept doar în anumite condiţii. „Plata TVA la încasarea facturilor pentru anumite operaţiuni sau pentru anumiţi ope­­ratori economici este prevazută la art. 66 din Directiva nr. 2006/112/CE, fiind opţională pentru statele membre. România îşi poate exercita opţiunea de a introduce această prevedere în Codul fiscal ­printr-un proces de modificare legislativă, spre exemplu, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului“, spune Marius Ionescu, partner NNDKP Consultanţă Fiscală.

Cum se poate aplica directiva

Într-adevăr, actuala formulare a proiectului de lege pentru modificarea Codului fiscal, aflat în Parlament, încalcă exigenţele directivei europene.

„Propunerea legislativă supusă dezbaterii excede, în opinia mea, cadrul impus de Directiva de TVA, avansând ideea generalizării acestei reguli pentru toate livrările locale de bunuri şi prestările de servicii. De asemenea, modificarea regulilor privind amânarea deducerii TVA până la momentul plăţii facturii necesită de asemenea o consultare şi aprobare la nivelul Comisiei Europene“, arată Raluca Rusu, tax manager Deloitte.

Prin urmare, Ministerul de Finanţe face referire doar la pasajele din directivă care convin scopului său, în loc să găsească soluţii, aşa cum au făcut alte state membre, pentru a acorda companiilor o facilitate de plată. „Autorităţile ar trebui să aibă în vedere anumite domenii pentru această măsură, ceea ce ar fi în concordanţă cu prevederile directivei. De exemplu, Italia a luat astfel de măsuri pentru tranzacţiile cu autorităţile publice (domeniu unde şi statul român are un istoric cu privire la probleme de lichidităţi şi plăţi defazate), Marea Britanie a avut în vedere companiile care realizează tranzacţii sub un anumit plafon, iar Olanda, livrările către populaţie, cum ar fi furnizorii de utilităţi (unde există un număr mare de clienţi şi, ca urmare, un număr relativ mare de datorii)“, afirmă Raluca Rusu.

Avantajele măsurii pentru mediul de afaceri sunt evidente, în condiţiile în care termenele de plată sunt de multe ori depăşite din cauza lipsei de lichidităţi. Plata TVA până pe 25 ale lunii următoare celei în care a fost emisă factura, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, creează reale dificultăţi pentru companii. Deşi nu încasează sumele facturate de la clienţi, firmele sunt obligate să vireze TVA la buget, în multe cazuri din resurse proprii.

Dificultăţi în contabilitate

În acelaşi timp, punerea în aplicare a măsurii, în cazul în care va fi votată şi de Camera Deputaţilor, va rămâne la latitudinea Ministerului de Finanţe, care va emite normele de aplicare.

După cum a dovedit-o şi în alte cazuri, ministerul are o creativitate stupefiantă când vine vorba de sarcini administrative pe care le face atât de complicate încât forţează firmele să se lipsească de vreo facilitate.

Un exemplu îl dă Marius Ionescu. „Firmele s-ar putea lovi de problema recuperării TVA. Unele state europene care aplică prevederea limitează deducerea TVA pentru cumpărări la nivelul facturilor achitate la rândul lor către proprii furnizori. Este posibil ca şi Ministerul Finanţelor să introducă o astfel de limitare a deducerii“, explică acesta.

Ţinerea evidenţei fiscale va însemna o altă provocare pentru firme dacă măsura va fi aprobată.

„Va fi necesar să ţină registre separate pentru operaţiunile pentru care TVA se colectează la încasare. Dacă se va include şi o limitare a deducerii TVA, aceeaşi evidenţă va fi ţinută şi pentru cumpărări.

Este o muncă anevoioasă deoarece presupune verificarea tuturor documen­telor de încasare/plată şi pot exista plăţi parţiale pentru aceeaşi factură  sau o singură plată pentru mai multe facturi“, spune Marius Ionescu, arătând că în cazul marilor companii care emit sute sau mii de facturi zilnic, o astfel de evidenţă ar fi practic imposibil de urmărit.

Până la reglementarea în detaliu a măsurii, este nevoie de votul Camerei Deputaţilor, faţă de care experţii se declară sceptici. Totuşi, mediul de afaceri îşi poate pune speranţa în aprobarea unei astfel de facilităţi după ce directiva UE privind TVA se va modifica în perioada următoare, astfel încât să le permită statelor membre să introducă în legislaţie schema de colectare a TVA la încasare pentru agenţii economici cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro.

Am o doză de scepticism cu privire la modul în care va fi administrată în practică măsura de plată a TVA după încasarea facturii.
Raluca Rusu, tax manager, Deloitte

2,5 miliarde lei ar pierde bugetul pe an dacă TVA s-ar plăti la încasare, potrivit Finanţelor, în condiţiile în care în 2009, TVA a adus 34,3 miliarde lei

30 de zile de la încasarea facturii va fi termenul de plată a TVA în cazul în care proiectul de lege va fi aprobat şi de Camera Deputaţilor