Administrația Barack Obama, în viziunea lui Vladimir Putin, a acționat pentru a răsturna un președinte ucrainean aliat cu Moscova în 2014, încurajând demonstrațiile din Euromaidan prin intermediul secretarului de stat adjunct de atunci, Victoria Nuland, care chiar a participat la proteste.

În același timp, președintele american de la acea vreme, în evaluarea autocratului rus, ar fi fost un „om slab” prin impunerea de sancțiuni aproape fără impact după răspunsul rusesc legat de anexarea Crimeii și înființarea a două republici separatiste în estul Ucrainei – de fapt, la acea vreme, democratul avea nevoie de Rusia în negocierile referitoare la acordul nuclear cu Iranul, iar sancționarea foarte dură a Moscovei ar fi putut afecta această strategie, dar imaginea de a fi fost prea „ușoară” a prevalat, se arată în materialul publicat în O Globo.

Odată cu venirea la putere a lui Donald Trump, Putin nu a considerat necesară schimbarea status quo-ului din Ucraina. Președintele american de la acea vreme afirma clar că nu dorea fricțiuni cu liderul rus.

Potrivit unei anchete a justiției americane, chiar și Rusia a acționat pentru a-l ajuta pe republican să o învingă pe Hillary Clinton. În plus, Trump a adoptat o poziție critică față de NATO. El a pus, chiar, sub semnul întrebării articolul 5 al alianței militare, care prevede că țările membre trebuie să apere un alt membru al organizației dacă acesta este atacat.

„De ce ar trebui fiul meu să meargă în Muntenegru să apere țara de un atac”, a afirmat acesta într-un interviu pentru Fox News. Prin urmare, nu a existat cel mai mic risc de extindere a NATO către Ucraina în anii trumpiști.

Scenariul s-a schimbat cu Joe Biden. În primul rând, evident, nu mai exista un izolaționist la Casa Albă. Noul președinte este un multilateralist care dorește să consolideze NATO. În al doilea rând, democratul avea legături cu Ucraina.

Fiul său, Hunter Biden, cunoscut pentru problemele sale uriașe, a deținut în trecut o funcție în consiliul unei companii energetice de la Kiev (un lucru extrem de controversat). În al treilea rând, liderul rus consideră că președintele american și echipa sa de politică externă sunt incompetenți, mai ales după eșecul retragerii din Afganistan.

În plus, Ucraina are un președinte care a avut o carieră de actor de comedie, fără vreun trecut politic. Volodimir Zelenski este nepopular și fragil în viziunea Kremlinului. Mai grav, a adoptat o poziție forte de apropiere de Europa și de NATO.

În fața acestei noi conjuncturi, Putin a decis să mizeze pe presiune, pentru a obține concesii și pentru a evita o întoarcere definitivă a Ucrainei către partea „pro-europeană”.

Dacă, pe de o parte, status quo-ul nu mai era garantat fără Trump la Casa Albă, pe de altă parte, „incompetentul” Biden și „fragilul” Zelenski au făcut momentul propice pentru o acțiune pentru a încerca revenirea Ucrainei ca parte a zonei de influență rusă, sau măcar să frâneze virajul spre Europa.

Acesta este în continuare punctul de vedere al liderului rus, care încearcă să facă un clovn din administrația americană.

Administrația Biden încearcă să modifice calculul lui Putin, adoptând un ton dur. Este suficient să vedeți doar declarațiile recente ale președintelui american, care amenință cu sancțiuni puternice la adresa Rusiei în cazul unei invazii. El vrea să transmită mesajul că nu este „moale” precum Obama și că va acționa cu sancțiuni foarte puternice dacă trupele ruse vor trece granița. Practic, va face din Moscova un paria în sistemul financiar global.

Firește, nu știm dacă liderul rus chiar intenționează să invadeze sau dacă de la bun început doar a mobilizat trupele pentru a avea o capacitate de negociere mai mare.